…„oprește te rog liniștea din a-mi spune cine sunt”.
Cu siguranță ai auzit sau folosit de multe ori expresia „Hai și ține-mi de urât”. De fiecare dată când aud că expresia îmi este adresată, gândesc ceva care sună cam așa: „Dar de frumos nu ai vrea să îți țin? Să spun oare cu voce tare ceea ce tocmai am gândit? Lasă…hai că vin să îți țin de frumos.”
Tocmai pentru că acest „ține-mi de urât” este atât de popular, m-am hotărât să scriu articolul de astăzi. Este foarte posibil să fi auzit această expresie încă de când erai foarte mic, iar acum să o folosești și tu la rândul tău. Mesajul principal pe care vreau să ți-l transmit astăzi este de fapt un îndemn. Te îndemn să înlocuiești expresia „ține-mi de urât” cu „mă bucur oricând de armonia din jur”. Pentru că acesta este adevărul. Lumea din jurul tău este armonioasă, la fel cum și întreg Universul este.
„Ține-mi De Urât” Se Spune Corect „Oprește Te Rog Liniștea Din A-mi Spune Cine Sunt”
Dar ce este înțelepciunea și unde poate fi găsită? Înțelepciunea vine odată cu abilitatea de a fi liniștit. Nu trebuie să faci nimic, doar stai și ascultă. Dacă ești liniștit, privești și asculți, vei găsi inteligența nonconceptuală. Lasă liniștea să-ți conducă faptele și cuvintele – Eckhart Tolle
Liniștea îți vorbește de fiecare dată când are ocazia. Mesajele ei sunt tot timpul importante și valoroase pentru tine. Dacă nu ai opri-o atunci când îți povestește cine ești tu cu adevărat, ai conștientiza într-un timp foarte scurt, armonia de care ești înconjurat.
Atunci când afirmi „ține-mi de urât”, tu nu fugi de o Existență urâtă, morbidă și imperfectă. Tu fugi de fapt de armonia, perfecțiunea și grandoarea prezente peste tot în jur. Așa cum spunea și Osho: „Dacă sunteți cu adevărat înțelepți, nu vă puteți imagina un univers mai bun; numai un prost își poate imagina așa ceva. Nimic nu poate fi mai bun decât realitatea așa cum este ea.”
Și tocmai de realitatea așa cum este ea fugi cu fiecare „ține-mi de urât”.
Nu scriu însă acest articol, doar pentru a te pune față în față cu o situație pe care o cunoști deja în detaliu. Îl scriu pentru a te pune față în față cu noi perspective care dacă ți se par interesante le poți ușor integra în viața ta. Așadar, pentru început…
Nu mai folosi expresia „Ține-mi de urât”
Iar asta nu vine decât odată cu conștientizarea faptului că nu există nimic urât pe care prezența altcuiva să îl poată alunga. Dacă ești de altă părere, te invit la o discuție liberă în secțiunea de comentarii. Înainte de asta, dă-mi voie să răspund celor mai comune argumente. Știu că sunt des întâlnite pentru că le-am auzit de zeci de ori în 2 ani și jumătate de când scriu pe acest blog.
Exemplu
„Cosmin, nu cred spusele tale, și îți voi explica de ce. Sunt oameni care nu au făcut rău în această viață, sau mai bine spus, ce rău poate compensa decesul propriului copil? Sunt de asemenea oameni care întâmpină nenorocul muncind, trudind din greu. Sunt mii de oameni care nu primesc ce merită. Gândește-te la marile necazuri ale oamenilor, crezi că au putut face atât de mult rău să primească asta? Ce vezi tu frumos în toate cele enumerate mai sus? De asta vor să fugă oamenii când îi îndeamnă pe alții să li se țină de urât.”
Am auzit genul acesta de exemple de zeci de ori. Răspunsul este același în fiecare dintre cazuri. Dacă mă urmărești constant îl știi deja, dar o să îl mai ofer odată pe exemplul de mai sus.
Cosmin, nu cred spusele tale, și îți voi explica de ce. Sunt oameni care nu au făcut rău în această viață
Până aici rezonez total cu înșiruirea de cuvinte. Nu scriu pentru ca cineva să creadă ceea ce spun eu. Scriu pentru a-i apropia de o viață trăită conștient pe cei care își doresc asta. De asemenea, oameni care să facă rău în această viață nu există. Cu singura precizare că nu există pentru că binele și răul nu există. Dualitatea este o invenție parțial utilă umanității și cam atât.
sau mai bine spus, ce rău poate compensa decesul propriului copil?
Ca să fie clar, un copil nu are cum să fie al tău(„propriu”) pentru că el nu este altceva decât o parte de dumnezeire care s-a manifestat în lumea materială prin intermediul tău. Este alegerea respectivului suflet când se întoarce acasă. Este, de asemenea, alegerea fiecărui suflet în parte când să se întoarcă acasă. O alegere pe care umanitatea nu a învățat încă să o respecte. Așadar, eu nu văd nimic urât în decesul cuiva. Am învățat că pleacă acasă.
Sunt de asemenea oameni care întâmpină nenorocul muncind, trudind din greu.
Norocul și ghinionul sunt aspecte(invenții) duale asemeni binelui și răului. Nu spun că nu au utilitatea lor. Nimic nu este inutil în creație. Invitația mea este aceea de a te folosi de aceste unelte conștient fiind de non-dualitate.
Sunt mii de oameni care nu primesc ce merită.
La o primă vedere așa pare. În realitate însă, nu este deloc așa. Fiecare are exact ceea ce merită. Fiecare primește în fiecare secundă a vieții sale exact ceea ce merită conform gândurilor, faptelor, vorbelor etc. Mai multe detalii aici.
Gândește-te la marile necazuri ale oamenilor, crezi că au putut face atât de mult rău să primească asta?
Crede-mă că am fost obsedat de „marile necazuri ale oamenilor”. Nu puteam să dorm noaptea și eram hotărât să mă sinucid. M-am gândit mult la toate aceste evenimente pe care oamenii le experimentează. Nopțile nedormite și starea obsesivă în care mă aflam au condus la oboseală. Oboseală, a condus la renunțare, iar renunțarea m-a făcut să trăiesc pentru câteva secunde în extaz. O energie cu mult mai înaltă decât orice experimentasem până atunci, m-a învăluit cu blândețe și mi-a spus ceva asemănător cu ce urmează să îți spun ție acum:
„Oamenii nu au necazuri, ei doar experimentează situații pe care le caracterizează astfel. Binele și răul, norocul și ghinionul nu există ca valori intrinseci. Ele există ca unelte de care să vă folosiți inteligent în timpul prezenței voastre în trup. Nimănui nu i se întâmplă ceva fără ca el să aleagă asta. Nimeni nu primește altceva decât ceea ce merită.” Starea orgasmică pe care am experimentat-o atunci când toate aceste răspunsuri au curs prin mine, m-a făcut să nu mă îndoiesc niciodată de validitatea răspunsului pe care l-am primit. Chiar dacă au trecut aproximativ 7 ani de atunci, totul continuă să fie la fel de clar, ba chiar mai clar pe zi ce trece.
Ce vezi tu frumos în toate cele enumerate mai sus?
Văd un Univers care funcționează perfect armonios. Și mai văd niște legi Universale care funcționează la fel în fiecare secundă a Existenței. Legile sunt aceleași dintotdeauna și pentru totdeauna. Înțelegându-le și curgând împreună cu ele, Existența poate fi trăită ca ceea ce este cu adevărat.
Permite liniștii să îți vorbească
Fermoarul înlocuiește nasturii, iar omului îi lipsește exact acel răgaz de a gândi în timp ce se îmbracă în zorii zilei – Ray Bradbury, Fahrenheit 451
Mi-ai putea spune, după ce ai lecturat răspunsul meu la obiecția de mai sus, că mie îmi este ușor să vorbesc așa pentru că am înțeles niște lucruri. Ce te faci însă tu? Tu nu poți spune cu certitudine că fiecare are exact ceea ce merită, și nici că dualitatea este o iluzie. În absența acestor conștientizări cum poți face tu să nu îți mai fie urât singur? Cum poți conștientiza frumosul și armonia, când tot ce vezi în jur este urâtul și nedreptatea?
Chiar dacă întrebările din paragraful de mai sus au apărut sau nu în mintea ta, recomandările cu care închei acest articol îți vor fi de ajutor. În primul rând:
a) Nu crede nimic din ceea ce ai citit. Nu mă crede pe cuvânt. Pune la îndoială faptul că dualitatea este o iluzie. Nu crede că fiecare are exact ceea ce merită, și nu crede că nimănui niciodată nu i se întâmplă nimic nedrept. Nu crede că Universul este perfect și deplin armonios. Nu crede nimic din toate acestea. În schimb….
b)…află care este adevărul. Calea cea mai simplă pe care eu ți-o recomand este ascultarea liniștii. În societatea actuală, momentele de liniște sunt oricum foarte rare. Cu toate acestea, sunt suficiente pentru a conduce la conștientizări. Asta dacă nu lupți împotriva liniștii prin toate mijloacele posibile. Dacă nu lupți împotriva liniștii cu „ține-mi de urât”. Bineînțeles că poți înțelege cum funcționează Universul printr-o sumedenie de alte mijloace. Folosește mijloacele care consideri că ți se potrivesc și află care este adevărul.
Nu uita că „ține-mi de urât” se spune corect „oprește te rog liniștea din a-mi spune cine sunt” și ia conștient decizia de a mai folosi sau nu expresia. Dacă ești de părere că acest articol ar putea fi util și altor persoane dă-i un share pe rețelele sociale. Folosește cu încredere secțiunea de comentarii. Sunt curios care este părerea ta despre ceea ce ai citit.
Cu recunoștință,
Cosmin Constantin-Cîmpanu