Bine ai venit la episodul cu numărul 3 din sezonul al 5-lea din „Cosmin-Constantin Cîmpanu Podcast”.
Acesta este al doilea episod din seria dedicată reprimării și suprimării. Mai exact, aflăm astăzi cum anume ne ajută tehnica Letting go cu reprimarea și suprimarea.
Susține crearea, filmarea și editarea acestor episoade:
Poți asculta acest podcast și la tine în mașină sau în timp ce faci sport, pe Spotify la acest link: http://spoti.fi/3axvA3y.Podcastul poate fi ascultat și pe orice alte platforme de podcast cum ar fi Apple Podcast sau Google Podcast. Pentru a-l găsi și asculta, tot ce ai de făcut este să dai un search după: „Cosmin-Constantin Cîmpanu Podcast”.De asemenea, podcastul poate fi urmărit și video pe Facebook sau Youtube.
De asemenea, mai jos găsești transcriptul acestui episod de podcast:
TRANSCRIPT
Începând cu episodul de săptămâna trecută am dat drumul unei serii în care tematica se învârte în jurul reprimării și suprimării.
Episoadele vor avea sens și privite separat, dar pentru ca lucrurile să aibă cât mai mult sens, se recomandă o parcurgere a acestora în ordine. Prin urmare, dacă nu ai văzut episodul de săptămâna trecută îți recomand să îl vezi. Ca să nu existe dubii, o să dau data exactă la care a fost publicat, și anume 20 Mai 2022.
Ce își propune episodul de astăzi este să discutăm puțin despre cum ne ajută atât tehnica Letting go, cât și psihoterapia pentru a ne echilibra atunci când vine vorba de reprimare și suprimare.
Iar pentru claritate și pentru a nu le amesteca, le vom lua pe rând. Și începem cu tehnica Letting go.
Eficiența acestei tehnici constă în faptul că ne ajută direct și continuu atât cu suprimarea, cât și cu reprimarea. Pe partea de reprimare există și un minus pentru această tehnică Letting go, pe care îl rezolvă în principiu psihoterapia dacă este efectuată corect. Dar o să ajungem și acolo.
Pentru început, haide să vedem cum ne ajută Letting go-ul cu suprimarea. Am povestit data trecută despre suprimare faptul că este un efort conștient de a elimina niște gânduri sau emoții neplăcute de pe radarul experienței subiective.
Cumva, din lipsă de altceva, fiindcă învățăm modelul din societate, și nici nu suntem învățați în școală cum să relaționăm cu emoțiile, fuga de acestea ajunge să fie singura unealtă pe care o avem la dispoziție pentru ameliorarea durerii sau disconfortului emoțional.
Prin urmare, de obicei, atunci când apare o emoție care primește eticheta de neplăcut, foarte puțini oameni își dau voie în mod natural să o trăiască. De obicei, există niște modalități clasice de suprimare cu care oamenii experimentează. În continuare vor fi puțin enumerate.
Una dintre cele mai cunoscute este alcoolul. Acolo unde există alcoolism, există și o mare durere sau suferință interioară. Dar fiindcă omul nu a știut să facă altceva dat fiind locul în care se află și resursele pe care le are la dispoziție, a simți durerea sau suferința care pare fără sfârșit se prezintă ca inacceptabil. Prin urmare, mintea, face un efort conștient pentru a suprima acea durere. Și se observă că dacă este consumat niște alcool, atunci parcă nu mai doare la fel de tare, intervine chiar o minimă stare de bine temporară, și așa mai departe.
Acesta este unul din motivele pentru care intervin dependențele de alcool. Fiindcă toată acea durere emoțională urlă în interior, iar singura modalitate care se află imediat la dispoziție pentru gestionarea acelei dureri este alcoolul.
Înțelegând asta, putem să avem mai multă compasiune pentru eventualii membrii ai familiei care au fost sau poate sunt alcoolici, iar prin asta au facilitat un mediu în jurul lor despre care știu că mulți dintre ascultătorii acestui podcast îl cunosc foarte bine.
În ultimii ani, modalitățile prin care putem să suprimăm au devenit dintre cele mai diverse. Există exces de mâncare. Prin urmare, consumul excesiv de alimente este o altă modalitate prin care suprimarea intervine.
Tehnologia s-a dezvoltat foarte mult. Putem pune mâna pe telefon și în câteva secunde intrăm în dialog, eventual și video cu orice om de pe planetă, care are acces și el la tehnologie. Prin urmare, suprimarea se mai face și prin mult dialog pe teme diverse. Și dialogul poate să fie ori la telefon, ori față în față. Dacă îl folosim pentru a ne muta atenția de la ceea ce de fapt doare în interiorul nostru, acest tip de dialog se transformă într-o unealtă de suprimare.
Și nu în cele din urmă, există și posibilitatea YouTube-ului, Netflix-ului, jocurilor video, și a tuturor celorlalte lucruri pe care le putem accesa cu ajutorul internetului. Precizarea esențială este aceea că toate aceste unelte nu sunt rele prin ele însele. Dar dacă le folosim pentru a fugi de ceea ce simțim de fapt și urlă în interiorul nostru, atunci se transformă în modalități prin care suprimăm.
Iar când experimentăm cu suprimarea, pe moment poate să pară că ne-am rezolvat problema. De fapt însă este ca și cum am lua acea energie care se cere rezolvată și am băga-o la cutie sau sub preș. O scoatem de pe radarul conștientului. În acest fel nu mai simțim durere sau disconfort, dar problema nu este cu adevărat rezolvată. Iar cu cât suprimăm mai mult cu atât respectiva energie devine mai agresivă și conduce la tot felul de disfuncții. Aceste disfuncții sunt de obicei fizice sau mentale. Dar de multe ori ambele arii sunt afectate. Pe scurt, de la prea multă suprimare, putem ajunge chiar să ne îmbolnăvim fizic. Fiindcă acea energie care tot este respinsă și alungată de pe radarul conștientului caută o cale să iasă la suprafață. Acesta este motivul esențial pentru care este recomandat să învățăm să ne gestionăm altfel emoțiile și nu prin suprimare. Iar aici intervine tehnica Letting go.
Până să știm tehnica, vom tinde să suprimăm fiindcă nu știm ce altceva să facem. După ce ne însușim tehnica, vom tinde să nu mai suprimăm fiindcă știm că dacă adoptăm o anumită postură în fața emoției, aceasta va curge prin noi spre eliberare, și nu va mai rămâne stocată în corpul emoțional.
Din momentul în care ne-am însușit tehnica, de fiecare dată când apare disconfortul în interior, ne vom da voie să îl trăim fiindcă știm că este o iluzie faptul că acel disconfort va continua la infinit. Știm că acea emoție este de fapt cantitate limitată și trăind-o, la un moment dat dispare.
De asemenea, o să înceapă să ne placă tehnica în sine observând cât de ușurați ne simțim numai prin faptul că nu mai suntem panicați de gândul: „Oare ce o să fac când apare următorul disconfort? ”. Fiindcă acum știm răspunsul la întrebare. Nu mai este necesar să ne luptăm sau să fugim de emoții, fiindcă acum avem o modalitate la dispoziție prin care nici să nu suprimăm și nici să nu ne mai doară la infinit. Iar această modalitate se numește tehnica Letting go.
Dincolo de felul în care ne ajută pentru suprimare, această tehnică ne ajută și pentru reprimare. Reprimarea este inconștientă. Dar uneori, chestiuni reprimate inconștient tind să iasă la suprafață și să pătrundă înspre conștient. Iar ceea ce spunem noi în limbaj comun sună cam așa: „Am o stare nașpa și nu știu de ce ”. Ei bine, în loc să căutăm să înțelegem de ce, iar mai apoi să suprimăm și această stare, putem ca din nou să aplicăm Letting go, și în felul acesta ceea ce numim „stare nașpa ” nu va fi pus înapoi la păstrare. Odată cu asta, ne vom simți din nou eliberați, mai ușori și disponibili înspre a ne bucura de viață.
Așadar, din episodul de astăzi am înțeles cum anume ne poate ajuta Letting go-ul atât pentru suprimare, cât și pentru reprimare. Totuși, Letting go-ul se dovedește, nu total ineficient, dar limitat atunci când vine vorba de aspecte reprimate care nu ies nicicum la suprafață. Iar aici intervine psihoterapia în moduri despre care vom discuta în episodul următor.
Până atunci îți doresc să trăiești în Lumină, Adevăr și Iubire!
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu
