Bine ai venit la episodul cu numărul 4 din sezonul al 3-lea din „Cosmin-Constantin Cîmpanu Podcast”.
Dacă ești măcar un pic familiarizat cu conceptele din psihologie, sunt toate șansele să fi auzit deja despre negare.
Cu toate acestea, urmărind episodul până la final îți promit că vei descoperi cel puțin un lucru pe care nu îl știai încă despre negare.
În cazul în care nu ai auzit până acum despre negare, afli din acest episod ce este, dar și cum să te deschizi înspre a o depăși spre armonia ta și a Întregului.
Susține crearea, filmarea și editarea acestor episoade:
Poți asculta acest podcast și la tine în mașină sau în timp ce faci sport, pe Spotify la acest link: http://spoti.fi/3axvA3y.Podcastul poate fi ascultat și pe orice alte platforme de podcast cum ar fi Apple Podcast sau Google Podcast. Pentru a-l găsi și asculta, tot ce ai de făcut este să dai un search după: „Cosmin-Constantin Cîmpanu Podcast”.De asemenea, podcastul poate fi urmărit și video pe Facebook sau Youtube.
De asemenea, mai jos găsești transcriptul acestui episod de podcast:
TRANSCRIPT
Negarea este deja unul din conceptele clasice în psihologie. Cu toate acestea, fenomenul negării în sine încă nu este general acceptat și recunoscut de către majoritatea oamenilor. De aceea, intenția din spatele acestui episod este aceea de a descrie puțin ce înseamnă această negare. Să înțelegem care este rolul ei, de ce apare și cum o putem identifica. Dar episodul va veni și cu câteva sugestii pentru depășirea negării de fiecare dată când apare ea. Fiindcă de multe ori, negarea funcționează asemeni unui blocaj.
A înțelege ce înseamnă negarea este esențial pentru procesele de vindecare de orice fel. Cu alte cuvinte, atât timp cât omul se află în negare, el refuză vindecarea. Oricât de mult efort conștient ar depune, dacă nu a fost depășită faza de negare, nu se pot face pașii următori în vindecare. Imediat ce negarea este depășită, exagerând puțin am putea spune că jumătate din vindecare a avut deja loc.
Pentru a înțelege ce este negarea, ne vom conecta la un mecanism energetic simplu. Ideea este că, pentru ca lucrurile să curgă lin în viața noastră, să nu întâmpinăm obstacole; pentru a ne vindeca și a ne armoniza pe toate planurile, este necesar să fim aliniați Adevărului.
Energia Adevărului, care este sinonimă cu energia Iubirii este cea care ne dăruiește de fapt vindecare de orice fel.
Tot fenomenul acesta al negării, este de fapt o experiență în care Adevărul este negat. Prin negarea Adevărului ne apropiem de fapt de falsitate și în acest fel apar blocajele. Cu cât mai îndepărtați de Adevăr suntem, de fapt cu atât mai blocați ne simțim.
În continuare vor fi luate câteva exemple concrete pentru a înțelege cum funcționează negarea.
Negarea o experimentează de exemplu alcoolicul căruia i se spune că are o problemă cu băutura, dar el spune: „Nu am nimic. Beau fiindcă îmi place. Dacă aș vrea aș putea să mă las, dar nu vreau pentru moment”. Cu alte cuvinte problema reală este negată, mintea având argumentele ei pentru asta.
Negarea o experimentează de exemplu o persoană care neagă Adevărul despre desfășurarea anumitor evenimente. Iar David R. Hawkins în una din cărțile sale împărtășește povestea unei femei a cărui fiu era plecat în armată la război. Iar într-o zi femeia primește o înștiințare conform căreia băiatul ei a murit, iar patria îi este recunoscătoare. Femeia intră spontan în depresie și într-o stare de letargie.
Câteva zile mai târziu, cei din armată își dau seama că au făcut o greșeală impardonabilă. Trimiseseră înștiințarea, dintr-o eroare, familiei greșite. De fapt murise altcineva, dar a avut loc o încurcătură.
Femeia însă auzind adevărul, tot nu părăsea starea de letargie. Fiindcă nu credea că acesta este adevărul, după ce cu câteva zile în urmă fusese înștiințată contrariul. În această situație este experimentat tot un fenomen al negării. Adevărul despre situație este negat, iar depășirea posturii letargiei se prezintă ca imposibil de experimentat.
La fel, să zicem că un om apropiat moare. În primele clipe după accident, chiar dacă martorul a văzut corpul sfârtecat, se poate să tindă să nege lucrul respectiv așteptând vești de la spital conform cărora omul respectiv este în viață, trăiește.
Exemplele de până aici sunt de o mai mare amploare pentru ca mecanismul negării să poată fi evidențiat ușor. Tot în negare se află însă și cineva care refuză să admită că unele experiențe din copilărie au fost interpretate traumatic, iar el poartă și acum acele traume cu el, spunând: „Copilăria mea a fost una fericită. Nu am de ce să îmi fac griji”.
Așa cum orice terapeut poate confirma în practică, cazurile în care într-adevăr oamenii să nu poarte niciun fel de traume cu ei, sunt rare spre inexistente. Cu toții avem nevoie de terapie, doar că foarte puțini dintre noi o și au în vedere.
Înțelegând așadar din aceste exemple cum funcționează negarea, știm până în acest punct că negarea înseamnă de fapt un refuz al Adevărului într-o formă sau alta. Și știm și că atunci când ea apare, reflectă de fapt un refuz și o piedică în calea vindecării. Alcoolicul nu se poate vindeca până ce nu depășește negarea acceptând pentru început că are o problemă cu alcoolul.
Dincolo de asta, putem accepta și faptul că această negare apare pentru a ne veni în ajutor. Este însă modalitatea pe care mintea o găsește pentru a oferi și accesa un ajutor. Numai că este un ajutor fals. Pentru început negarea funcționează asemeni unui mecanism de protecție. Vedem corpul neînsuflețit al cuiva făcut zob pe carosabil, dar sperăm că luat fiind cu ambulanța vom afla o veste din partea spitalului cum că trăiește. Șocul emoțional, dacă negarea nu ar interveni, ar putea să „prăjească” alegoric vorbind, sistemul nervos. Așa că mintea spune pe mecanism subconștient: „Ok, o să neg adevărul a ceea ce văd și experimentez. Și o să procesez toată această mare încărcătură emoțională pe bucățele”.
Ideea este că dincolo de protecția împotriva suprasarcinii emoționale, negarea poate ajunge să ne dăuneze dacă și după ani de zile de la petrecerea evenimentului noi tot în negare suntem și spunem că ceea ce a avut sau are loc de fapt nu a avut sau nu are loc.
Majoritatea oamenilor se află în negare pe diverse subaspecte ale experienței subiective de viață. Și asta pentru că negarea este un mecanism mental care într-o primă fază poate funcționa asemeni unei protecții în fața unor evenimente pe care nu ne simțim echipați să le gestionăm altfel. Numai că, dacă nu depășim negarea, nu vom putea accesa niciodată vindecare deplină.
Așa că invitația cu care vine episodul de astăzi este accea de face încă un pas înspre a accepta negarea ca fenomen, și înspre a ne pune măcar câteva întrebări despre ceea ce experimentăm la nivel de for interior. Să ne deschidem măcar puțin înspre a ne da seama dacă oare și în ce fel ne lăsăm limitați din negare în viețile noastre.
Oare stăm prea mult pe social media și ne mințim că e puțin? Oare nu suntem suficient de productivi la muncă, dar ne mințim că facem eforturi peste puteri și stăm chiar peste program? Oare experimentăm vreo dependență pe care o negăm cu înverșunare? Acest episod invită doar înspre puțină introspecție și conștientizare.
Pentru asta este necesar:
1. Să ne deschidem înspre a accepta fenomenul negării însuși drept realitate.
2. Să acceptăm că fiecare dintre noi purtăm cu noi tot soiul de energii blocante și răni. Iar unele din aceste energii blocante sau răni sunt controlate prin negare. Și…
3. Să acceptăm că negarea poate fi depășită foarte simplu prin aliniere față de Adevăr. Cu alte cuvinte, să ne dăm voie să căutăm în mod dedicat ceea ce este Adevărat în toate ariile vieții noastre. De multe ori fugim de Adevăr fiindcă nu ne place. Din iubire pentru Adevăr se naște însă progresul spiritual autentic.
Deschide-te înspre aceste trei sugestii, și dă-ți voie să fii introspectiv, să identifici negarea, iar mai apoi să te aliniezi Adevărului. Nu este simplu, dar poate fi eficient, eliberator și vindecător.
Iar până data viitoare îți doresc să trăiești în lumină, adevăr și Iubire.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu
