Aparența și esența sunt două noțiuni care se confundă foarte ușor astăzi. Iar pentru a pătrunde cu adevărat înspre esență este necesar să lași la o parte vechile convingeri.
Venim dintr-o epocă în care pe durata a câteva sute de ani dezvoltarea personală și spiritualitatea au avut drept fundament venerarea minții. Doar foarte puțini au fost maeștrii cu adevărat înzestrați care au simțit și au avut îndrăzneala de a spune: „Voi nu sunteți mintea”.
Astăzi căutătorul spiritual află destul de rapid că el nu este mintea. Dar în același timp, cel puțin 90% din literatura de specialitate pe domeniul spiritual te învață să venerezi mintea atașandu-te de gânduri și cultivând gânduri de o vibrație înaltă.
A înțelege că mintea, prin gândurile care o alcătuiesc, modelează materia este esențial și adevărat. Autorul acestui text confirmă că sute de mii de oameni au ieșit și ies din mocirla vibrațiilor joase în care se aflau, prin cultivarea unor gânduri de o vibrație superioară vibrației în care acei oameni se aflau inițial.
Acest articol nu vine să nege nimic din ceea ce se știe despre minte și gânduri și influența acestor structuri energetice asupra materiei și realității experimentate. Totul este exact așa cum se descrie, iar literatura care venerează mintea pentru impactul ei asupra realității este armonioasă și contribuie la evoluția singurei Conștiințe, evoluție ce are loc numai și numai în sus.
Totuși dincolo de asta, mai există ceva. Dincolo de minte există starea de non-minte. Dincolo de minte există starea de Conștiință pură neperturbată de imperfecțiunile minții. Dincolo de minte, apare înțelegerea faptului că mintea în sine este o limitare indiferent de natura gândurilor rulate în minte. Încet, încet mintea începe să fie asemuită mai mult cu ego-ul și mai puțin cu dumnezeirea. Și odată cu asta poate interveni deschiderea unei noi epoci în evoluție spirituală și deschiderea unei cu totul alte perspective asupra evoluției.
Ce intervine interesant odată cu această deschidere este faptul că tot ceea ce se știa și știm până acum nu este negat și nu este considerat neadevărat. Tot ceea ce se știe despre gândurile care modelează materia și realitatea experimentată, chiar așa este, iar înțelegerea respectivă este de folos.
Tot ceea ce se întâmplă când nu se mai venerează mintea și se renunță la iluzoriul „eu” este de fapt o lărgire a cercului. Toate informațiile vechi sunt integrate și acceptate, dar în același timp un nivel nou impersonal este experimentat. Gândurile sunt experimentate, dar nu le mai consideri ale tale. Acțiunile apar, dar apar spontan. Nu există un decident în spatele deciziilor. Perspectiva asupra lumii tinde înspre o experiență a stării de Conștiință pură, chiar dacă experiența este inițial tranzitorie. Iar odată cu asta un întreg spectru cu care nu s-a mai luat contact până atunci este descoperit.
Există un experiment al doctorului Benjamin Libet care este citat și de Hew Len și de Amit Goswami și de David R. Hawkins și de mulți alții, dar care a fost găsit cel mai clar explicat în „Iluzia utilizatorului” a lui Tor Norretranders. Acest experiment a demonstrat clar științific că toate acțiunile și chiar și gândirea apare spontan și autonom. Chiar și când acționăm deliberat, acționăm de fapt deliberat în mod spontan.
Foarte multă lume ocolește acest experiment care a stârnit și stârnește în continuare controverse fiindcă simte că ar da apă la moară materialiștilor care spun că tot ceea ce există este acest plan material din a cărui haos rezultă viața.
De fapt însă acest experiment nu face decât să demonstreze științific ceva ce doar foarte puțini maeștri care într-adevăr aveau un nivel de Conștiință ce reflecta un înalt grad de iluminare, ne-au spus de-a lungul secolelor. Și anume că nu există un gânditor în spatele gândurilor, un acționator în spatele acțiunilor sau un decident în spatele deciziilor. Ramana Maharshi ne-o spunea pe la 1900.
Experimentul lui Benjamin Libet nu face decât să demonstreze științific că individualitatea nu există și că ego-ul este o iluzie. Pe scurt, acest experiment a demonstrat că decizia de a acționa de exemplu într-o anumită direcție este luată pe un anumit nivel. Mai apoi, la o fracțiune de secundă distanță ego-ul conștientizează respectiva decizie. Și fiindcă majoritatea oamenilor se vede drept trupurile și mintea, adică se consideră tot una cu ego-ul, apare și trăirea iluziei că decizia ar fi fost luată de ei. Cum să decizi tu să faci cutare acțiune dacă „tu” este o iluzie creată de minte și de fapt tot ceea ce înseamnă viață este animat de o singură Conștiință? Decide iluzia? Ar fi imposibil. Decide esența Conștiinței în acord cu planul Divin spre armonia a tot ceea ce înseamnă viață.
În acest text s-au spus multe lucruri care cel mai probabil vor mai fi amintite și detaliate în alte articole care vor apărea pe blog. Totuși ideea de bază a articolului este aceea că pentru a pătrunde esența a ceva este necesar a fi dat la o parte tot ceea ce se știa sau se știe despre acel ceva.
De fiecare dată când intervine mintea, poate fi avută o experiență mai apropiată sau mai depărtată de esență și adevăr. Însă adevărul total despre ceva, este trăit atunci când mintea este dată total la o parte. Chiar dacă în termeni de timp liniar acea experiență a „eliminării minții” intervine pentru 10 secunde, acelea sunt cele 10 secunde în care esența a ceva este experimentată direct dintr-o stare de Conștiință pură.
Iar tot ceea ce poate fi imaginat, poate fi și experimentat. Așa că dacă acest mesaj a ajuns acum în viața cititorului, înseamnă că potențialul stă să fie trăit.
Fiindcă tot ceea ce a fost citit aici reprezintă o înșiruire de gânduri din minte, acest text este prin el însuși o limitare. De aceea cititorul este invitat să nu creadă nimic din ceea ce a fost scris. Totul apare ca o progresie a luminei Conștiinței proiectată înspre potențialele din vid. Dacă ceea ce a fost citit contribuie la armonizarea realității cititorului chiar și numai cu foarte puțin, recunoștința este trăită fiindcă aceasta a fost intenția.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu