Fii Implinit

  • BLOG
  • DESPRE
  • ARHIVĂ
  • SCRIE-MI
  • RECOMANDĂRI DE CARTE
  • CĂRȚI & CURSURI
    • Eliberează-te De Emoțiile Blocante
    • CARTEA 118
    • Ho’oponopono
    • ARTA DE A DUCE O VIAȚĂ ÎMPLINITĂ
    • ACADEMIA FERICIRII
    • ENERGIA IUBIRII
    • DISCUȚIA DINTRE DIAVOL ȘI DUMNEZEU AL CĂREI MODERATOR AM FOST

Află care este motivul pentru care te-ai născut(III)

04.14.2013 by Cosmin //

Primele două părți le poți citi aici: Partea 1, Partea 2.

Ești liber oricând să te întorci din drum dacă îți dai seama că acea cale pe care ai ales-o nu mai este o sursă generatoare de împlinire. Însă nu uita că tu ești aici pentru a experimenta și pentru a contribui, așa că experimentează și contribuie.

Intenționat am scris despre cele două abordări dintr-o perspectivă negativă. Oriunde altundeva vei citi un articol pe această temă, vei observa că una este ridicată în slăvi, iar cealaltă ridiculizată. Un adevăr profund spiritual este acela că atât evenimentele cât și oamenii din jurul tău doar sunt. Modul în care te raportezi la ele îți creează viața. O viață trăită după orice sistem de idei poate fi o viață împlinită. Bucuriile sunt la tot pasul, este alegerea ta dacă le vezi sau nu.

Poți fi fericit ca angajat la fel de bine cum poți fi fericit ca inventator. Îți poți aduce contribuția la totul numit umanitate și ca măturător de stradă dar și ca om de știință.

Povestea bulgărului de zăpadă

În timp ce scriam mi-a venit de mai multe ori în minte o imagine și astfel am ales să creez povestea pe care tocmai o vei citi.

Pe o pârtie liniștita, odată cu venirea iernii a căzut un prim fulg de nea. Acestuia începea să îi fie tot mai cald, iar dacă ar fi rămas pentru ceva mai mult timp singur probabil s-ar fi topit. Din înaltul cerului însă, mai coborî un fulg care se așeză exact lângă acesta. ”Ce bucurie. Sunt recunoscător și bine ai venit” spuse cel dintâi.

”Vestea că tu ai ales să ai o experiență pe pământ a ajuns la urechile tuturor picăturilor de apă din înaltul cerului. Fiind mai curajoasă din fire am ales să te urmez pentru a trăi și eu această experiență. Primul lucru care m-a surprins a fost modul în care mi-am modificat aspectul. Privește ce frumos arăt acum. Sunt tot eu, picătura de apă, însă acum am aspectul unui fulg.”

poveste_cu_fulgi_fiimplinit

”O, ce experiențe frumoase ne așteaptă zise primul fulg. Sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru experiența de a fi fulg.” ”Apropo, zise fulgul proaspăt sosit; Când a auzit despre dorința mea de a te urma pe pământ, Dumnezeu mi-a spus că mă așteaptă cât de curând acasă, însă pentru a trăi deplin această experiență, eu voi uita norișorul din care am plecat. Astfel voi putea experimenta liber. Nu-i așa că e minunat?”

”Da,da zise primul fulg. Ai dreptate, eu aproape că uitasem. Îmi amintesc și eu acum de momentul în care Dumnezeu mi-a explicat că experiența mea ca fulg va fi limitată. Mi-a spus că la un moment dat mă voi topi și astfel voi deveni picătura care am fost odată. Voi intra în pământ…”

”Și nu vei trist când vei intra în pământ? zise cel de-al doilea fulg.”

”Nu, pentru că acolo voi întâlni milioane de alte picături și voi merge împreună cu ele într-un mare ocean. De acolo mă voi întoarce acasă în înaltul cerului printre nori, recunoscător fiind că am trăit experiența de a fi fulg.”

În tot acest timp, în rândul picăturilor din nori, vestea că erau deja două picături care au ales să aibă o experiență pe pământ circula tot mai repede. Astfel tot mai multe picături au luat această decizie.

Odată ajunse pe pământ, din dorința lor de a se simți un întreg, așa cum o făceau în timp ce alcătuiau norul din care au plecat, aceste picături transformate în fulgi s-au unit într-un bulgăre care se rostogolea încet pe pârtie. De fiecare dată când o altă picătură dorea să aibă experiența de a fi fulg, aceasta era primită cu bucurie de către ceilalți fulgi care alcătuiau bulgărele.

Fiecare nou fulg care se adăuga bulgărului, ajuta la buna alunecare a acestuia pe pârtie, iar contribuția sa era apreciată de către ceilalți fulgi. Erau unii fulgi însă, dintre aceia care se aflau la suprafața bulgărului cărora le plăcea să observe eventualele obstacole care apăreau pe pârtie.

Atunci ei începeau să facă ceva pentru schimbarea direcției întregului bulgăre, pentru ca acesta să continue să se rostogolească. De cele mai multe ori acești fulgi îndrăzneți îi mai convingeau pe încă câțiva de importanța evitării obstacolului. Când erau suficient de mulți aceștia se deplasau cu toții pe o parte a bulgărului, așa cum își dăduse ei seama că vor evita obstacolul, și prin greutatea lor creau dezechilibru. Astfel întregul bulgăre își schimba direcția de alunecare evitând obstacolul.

Niciodată un fulg aflat undeva în centrul bulgărului nu contribuia în acest al doilea mod, fiindcă lui îi era imposibil să vadă obstacolele de pe pârtie datorită poziției sale în bulgăre. Cu toate acestea el contribuia. Fără el, bulgărele nu ar mai fi alunecat la fel. Indiferent de modul în care fulgii alegeau să contribuie, ei renunțau la experiența cerească dintr-un același motiv. Se transformau în fulgi pentru a ajuta la buna alunecare a bulgărului, dar și pentru experiența în sine de a fi fulg.

Indiferent de modul în care trăiau această experiență, fiecare dintre ei se transforma la un moment dat din nou în picătură, ajungea în pământ, și într-un final acasă, ca picături îmbogățite cu o nouă experiență, și alcătuind norul frumos din care au plecat.

După câțiva ani, din întâmplare, acele prime două picături curajoase s-au întâlnit în interiorul norului. ”O, ce bine îmi pare să te revăd.” spuse cea dintâi. ”Nu știu ce m-aș fi făcut dacă nu te transformai și tu în fulg și veneai alături de mine acolo jos.” Încântată de această întâlnire, cea de-a doua se simți inundată imediat de recunoștință. Ea avea însă o curiozitate și o întrebă pe prima picătură: ”La un moment dat, după ce bulgărele a început să se rostogolească, te-am pierdut. Povestește-mi despre experiența ta.”

”Ohoo, zise cea mai curajoasă dintre picături. Eu am rămas în centrul bulgărului și am avut întotdeauna grijă ca bulgărele să aibă forța de a aluneca. Fiind prima care am venit pe pământ am considerat că este de datoria mea. Dar tu ce ai făcut? Fiindcă ultima dată când te-am văzut te străduiai să te menții la suprafață.”

”Da, într-adevăr, zise ce-a de-a doua picătură. Mie îmi plăcea foarte mult ceea ce vedeam în jur fiind la suprafață. Nu după foarte mult timp însă am observat un copac înspre care noi toți ne îndreptam cu viteză. Atunci mi-am spus că trebuie să fac ceva. Voi cei din centru nu l-ați fi văzut niciodată. Trebuia să facem ceva noi cei de la suprafață.

Așa că am convins încă câțiva fulgi să schimbăm direcția în care alunecam, și am reușit cu succes.”

”Ce minunat zise cea dintâi picătură. În moduri total diferite fiecare dintre noi am făcut ceva util acolo jos, și pe lângă asta, cât de minunat este să fii fulg, să îmbraci acea haină frumoasă.”

”Așa este. De abia aștept să ne mai întâlnim draga mea prietenă, zise cea doua. Ca fulg sau ca picătură, în centrul sau exteriorul bulgărului sunt recunoscătoare lui Dumnezeu pentru experiența de a fi.”

”Și eu sper să ne mai întâlnim”, zise cea dintâi. Și astfel fiecare plecase să se bucure în continuare de faptul că sunt. Ele au mai fost atât fulgi cât și picături de-a lungul veacurilor, de fiecare dată contribuind și de fiecare dată experimentând o nouă formă de a fi…

Ești aici, asemenea fulgului de nea. Ai o anumită experiență și contribui cumva. Alege să contribui într-o manieră care te împlinește.

Folosește-te de ceea ce oferă ambele școli

Fă un amestec între principiile primei școli de gândire și principiile celei de-a doua și trăiește-ți viața experimentând cât mai mult. Vei fi recunoscător atunci când te vei întoarce acasă în norul din care ai plecat printre atâtea și atâtea picături.

Bucură-te. Plângi. Urlă. Sări cu parașuta. Căsătorește-te. Fă un copil. Fă bani din ceea ce îți place. Fă bani din ceea ce nu îți place. Adună. Dăruiește. Câștigă. Iubește. Fii bun. Uită-te la meci. Citește o carte. Mergi pe motocicletă. Învață o limbă străină. Uită-te la un film. Călătorește. Scrie. Fotografiază. Urcă un munte. Înoată. Dăruiește o floare. Sărută. Aleargă. Fă oameni fericiți. Cântă. Dansează. Desenează. Recompensează. Iartă. Fă cât mai multe dintre lucrurile pe care viața te îndeamnă să le faci fiindcă ești aici ca să contribui și ca să experimentezi.

Cu drag,

Cosmin Constantin-Cîmpanu

SANYO DIGITAL CAMERA
final_articol_carte

Categories // Uncategorized

Află care este motivul pentru care te-ai născut(II)

04.12.2013 by Cosmin //

Notă: Prima parte a articolului o poți găsi aici: Află care este motivul pentru care te-ai născut(I). Țin să te fac atent asupra faptului că acestea nu sunt trei articole care au legătură între ele, ci este un același articol împărțit pur și simplu în trei. De aceea este recomandat să citești începând cu prima parte, asta dacă nu ai făcut-o deja.

Așa că ce e de făcut? Ce îți mai propune sistemul? Fă un copil! Și nu mă înțelege greșit. Nu știu cum e să ai un copil, însă am auzit că e minunat. Din punct de vedere spiritual, a face un copil este o formă de manifestare a dumnezeirii tale. Este un lucru extraordinar desigur. Să îl îngrijești, să îi observi inocența și să te îmbeți cu sinceritatea sa. Și pe lângă toate acestea să poți în sfârșit să observi ce bulgăre de puritate a putut lua naștere prin tine. Îmi imaginez că trebuie să fie un sentiment sublim, acela de a da naștere și a crește un copil.

Dacă te plasezi însă în acel procent de 90% dintre oameni adepți ai acestui sistem de gândire, vrând nevrând vei contamina și această sursă de împlinire cu toate neajunsurile, traumele și neîmplinirea generate de acea primă alegere greșită. Așa că epuizezi și sursa trei de împlinire. De cele mai multe ori este prea târziu să adopți principiile celei de-a doua școli de gândire așa că îți legi ultima speranță de reușita copiilor tăi: ”Măcar ei să facă ceea ce nu am reușit eu să fac.” Și aștepți, cel mai probabil bolnav, pensia.

Acesta este un scenariu negativ, dar real pentru 90% din cazuri. Spune-mi tu cel care citești dacă serviciul pe care îl ai te împlinește. Răspunsul este de cele mai multe ori nu, pentru că atunci când ne vedem în fața faptului de a alege, ascultăm orice altceva, însă mai puțin conștiința și vocea inimii.

10% dintre oameni aleg întâmplător sau cu bună știință o meserie care să îi împlinească și care să îi ajute să evolueze prin focul interior. Personal cunosc numai o persoană despre care pot spune sigur că este angajată undeva și locul de muncă o împlinește. Are și familie și copii, și cel puțin din interacțiunea pe care am avut-o mi s-a părut că se plasează în cei 10%. Tu câți cunoști? Sincer. Ești tu o astfel de persoană? Eu m-aș bucura să fii. Să fii acel angajat pe care locul de muncă îl face fericit, iar atunci când se încheie programul de muncă simte cum ar mai vrea să stea încă o oră să facă acel ceva pentru care este plătit.

Artistul, pasionatul, inventatorul, omul de știință, cercetătorul

Aceasta este cea de-a doua școală de gândire pe care am ales să o caracterizez printr-o enumerare. Ea pune în centru omul pasionat. Omul care zi și noapte face un anumit lucru și simte că nu se mai poate opri. Diferența dintre cei care adoptă această școală de gândire și cei care o adoptă pe prima este aceea că de cele mai multe ori, pasionații ajung foarte celebri, sau măcar foarte cunoscuți într-un cerc restrâns de oameni.

O altă diferență ar fi aceea că aceștia muncesc 12 ore pe zi sau poate chiar mai mult, făcând ceva care îi împlinește, însă de cele mai multe ori ei nu trăiesc cele trei bucurii principale generate de sistemul de care am vorbit mai sus. Ei nu trăiesc bucuria întemeierii unei familii, sau dacă o fac, sfârșesc de cele mai multe ori prin a fi nefericiți. Ei nu găsesc bucurie în a-și exprima dumnezeirea dând naștere unui copil, fiindcă ei trăiesc în fiecare zi cu acest sentiment prin ceea ce creează. Opera sau invenția este contribuția lor.

Van Gogh, Eminescu, Einstein, însă există și zeci de mii de exemple din rândul acelora mai mici. Cei care ajung celebri în cadrul unei comunități restrânse, sau cei care sunt performeri în arii nu foarte populare. O să îl dau drept exemplu aici pe Dan Hăulică. Ai auzit de el? Cel mai probabil nu. Este președintele asociației internaționale a criticilor de artă. Am avut ocazia să îl cunosc personal în cadrul unei conferințe literar-artistice care a avut loc la Putna în vara anului trecut. Mi se pare exemplul perfect de persoană pasionată, dedicată și împlinită de ceea ce face, însă care nu este foarte populară, din cauza lipsei de popularitate a domeniului în care este performer.

Acești oameni modifică de foarte multe ori cursul istoriei în mod direct, iar asta îi împlinește. Imaginează-ți ce s-ar fi întâmplat dacă Edison nu inventa niciodat becul. Cu siguranță istoria ar fi avut un alt curs. Cu siguranță viața tuturor oamenilor de pe planetă ar fi arătat altfel.

Povestea celor două cetăți

Este posibil să o mai fi auzit, însă mi se pare foarte înțeleaptă așa că o să o relatez mai jos.

Se spune că era odată un bărbat care stătea la marginea unei oaze la intrarea unei cetăți din Orientul Mijlociu. Un tânăr se apropie într-o zi și îl întreabă: ”Nu am mai fost pe aici niciodată. Cum sunt locuitorii acestei cetăți?” Bătrânul îi răspunse cu o întrebare: ”Cum erau locuitorii cetății de unde ai plecat?” Tânărul răspunse că erau egoiști și răi și de aceea se bucură că a plecat de acolo.

Bătrânul îi răspunse că tot așa sunt și locuitorii acestei cetăți, iar tânărul plecă mai departe. Nu după mult timp, un alt tânăr se apropie de bătrân și îi adresă aceiași întrebare: ”Nu am mai fost pe aici niciodată. Cum sunt locuitorii acestei cetăți?” Și acestuia bătrânul îi răspunse cu aceiași întrebare: ”Cum erau locuitorii cetății de unde ai plecat?” Tânărul răspunse că erau măriminoși, primitori, cinstiți, și că avea mulți prieteni acolo de care i-a fost greu să se despartă.

Bătrânul îi răspunse că tot așa sunt și locuitorii acestei cetăți, iar tânărul plecă mai departe. Un neguțător care își ducea pe acolo cămilele la adăpat auzise aceste convorbiri și, pe când cel de-al doilea tânăr se îndepărta, se întoarse spre bătrân și îi zise cu reproș: ”Cum poți să dai două răspunsuri total diferite la una și aceiași întrebare?” Bătrânul i-a răspuns: ”Fiule, fiecare poartă lumea sa în propria-i inimă. Acela care nu a găsit nimic bun în trecut, nu va găsi nici aici nimic bun. Dimpotrivă, acela care a avut și în alt oraș prieteni va găsi și aici tovarăși credincioși și de încredere.

Pentru că, vezi tu, oamenii nu sunt altceva decât ceea ce știm noi să găsim în ei!”

Plecând de aici eu aș spune că viața însăși nu este altceva decât ceea ce știm noi să găsim în ea. Indiferent de modalitatea în care alegi să contribui, cel mai important este ca alegerea ta să te împlinească. Nu poți ști sigur dacă ceea ce alegi astăzi te va împlini și peste zece sau douăzeci de ani, însă fă fiecare alegere din viața ta având acest gând.

Simți că un anumit salariu și statut social te-ar împlini, atunci angajeză-te și vezi dacă într-adevăr te împlinește. Simți că dacă ai face un copil viața ta ar fi frumoasă, atunci fă-l și dă ce ai mai bun din tine în a-l îngriji. Simți că dacă a-i crea o operă de artă a-i simți o mulțumire sufletească, atunci crează pictura sau melodia sau orice alt tip de artă te pasionează. Simți că dacă ai inventa ceva care ar fi folosit de milioane de oameni te-ai simți mai împlinit? Atunci depune eforturi și dă naștere invenției.

~VA URMA~

Notă 2: Le sunt recunoscător și le-am mulțumit personal tuturor acelora care m-au ajutat cu privire la dimensiunea articolului. Am rămas uitându-mă lung la monitor când numărând răspunsurile erau exact atâtea opinii pro câte erau și contra. Dacă vrei să fii tu cel care înclină balanța și nu ți-ai exprimat opinia până acum ți-aș fi recunoscător dacă ai face-o oricum crezi de cuviință. Tocmai ai citit mijlocul unui articol mai mare, iar peste două zile apare ultima parte. M-aș bucura să știu dacă preferi această modalitate de livrare a informației, sau dacă ai fi preferat să public din prima articolul în întregime.

Cu drag,

Cosmin Constantin-Cîmpanu

SANYO DIGITAL CAMERA
final_articol_carte

Categories // Uncategorized

Află care este motivul pentru care te-ai născut(I)

04.10.2013 by Cosmin //

Am scris un articol de aproape 4000 de cuvinte, așa că am decis să îl împart în trei. Ți-aș fi recunoscător dacă mi-ai spune după ce termini de citit care este modalitatea pe care o preferi. Dacă preferi articole de dimensiuni foarte mari, sau preferi ca atunci când scriu un astfel de articol să îl împart în articole mai mici de 1000 și ceva de cuvinte, așa cum este acesta.

M-am trezit la ora 5:00. Am făcut-o foarte greu fiindcă este a doua zi în care aplic metoda despre care ți-am vorbit în ”Cum să te trezești devreme dimineața”. Ora la care mă trezeam până acum era 6:00. Am decis să adopt ora 5:00, fiindcă simt că această oră îmi va aduce niște avantaje. M-am așezat în fața laptopului și mi-am pus următoarea întrebare: ”Dacă aș fi în acest moment pe o scenă imensă, amplasată pe un stadion mare plin de oameni, ce aș alege să le spun acestor oameni?”

”Ce anume am făcut eu suficient de bine? Ce anume am experimentat cândva sau trăiesc chiar în acest moment, ceva care să merite să fie auzit de un stadion plin de oameni?” Și atunci mi-am dat seama că sunt câteva astfel de lucruri, însă cel despre care aș alege să vorbesc dacă mi s-ar oferi posibilitatea, este motivul pentru care fiecare dintre noi se naște.

La o primă vedere, ar putea părea stupid ca tu să te fi născut din același motiv pentru care am făcut-o și eu și părinții tăi și oricine altcineva. Dintr-un anumit punct de vedere lucrurile stau însă fix așa. Conștient sau inconștient, fiecare dintre noi știm de ce ne-am născut. Iar eu spun că atât tu cât și eu, ne-am născut pentru a contribui, dar și pentru a ne bucura de experiența pe care fiecare zi ne-o oferă.

born

Vreau să te fac atent la faptul că nu am catalogat experiența de a fi în nici un fel. În unele zile te poți simți rege, iar în altele cerșetor, azi poți fi bolnav, și mâine sănătos. Indiferent de cum cataloghezi sau te raportezi, tot ceea ce trăiești este experiența ta. Refuz să o numesc bună sau rea, negativă sau pozitivă, fiindcă ea doar este. Trăind, indiferent de modul în care o faci, împlinești o parte a motivului pentru care te-ai născut. Îți spuneam mai sus că scopul este același atât pentru tine cât și pentru mine. Este alcătuit din două părți. Să contribui, și să ai o anumită experiență. Oricât de stupid ți s-ar părea că sună, unul dintre motivele pentru care te-ai născut este chiar acela de a trăi.

Al doilea este cel referitor la contribuția pe care existența ta o aduce umanității. Și dacă citești acest articol este destul de probabil să mai fi citit încă măcar vreo 3 – 4 pe aceiași temă. Ce am observat eu este faptul că sunt două mari școli de gândire în acest sens. Prima sugerează să îți oferi contribuția prin

Familie, copii și loc de muncă

Și ce am observat pe internet, dar și în unele dintre cărțile pe care le-am citit, este faptul că acest mod de a contribui este blamat. Dacă ai mai citit articole pe această temă, te așteptai probabil să încep să spun că așa o să îți distrugi viața, că o să fii nefericit, prost plătit, și cu un șef rău și urât, și că tu trebuie să contribui cu adevărat și să faci lucruri mărețe, să rămâi în istorie și să fii un erou planetar. Acesta este modul în care îți poți aduce cu adevărat contribuția. Însă nu o fac pentru că nu aceasta este credința mea.

Te afli pe un blog de spiritualitate, mesajul meu este unul care să te ajute în acest sens, iar spiritualitatea nu înseamnă dezbinare ci UNITATE. Eu sunt aici să îți ofer o altă experiență și nu să îți imprim o direcție. Eu sunt aici să îți împărtășesc ceea ce am trăit, modul în care te raportezi la informație ține numai de tine.

Revenind, a întemeia o familie, a face copii și a avea un loc de muncă este o modalitate prin care îți aduci contribuția. Nu este superioară sau inferioară, bună sau rea, mediocră sau sclipitoare. Ea doar este. Ești liber să o alegi oricând, să îți aduci astfel contribuția, și să vezi dacă aceasta este calea care te împlinește. Este posibil să o facă.

Un tip care mătură strada își aduce contribuția. Ceilalți, când trec pe unde a măturat el, nu mai întâlnesc atât de multe gunoaie și dau de mai puțin praf care să le murdărească încălțările. O persoană alergică care poate urmează să facă o invenție care va schimba cursul istoriei, trecând pe strada curățată de praf, nu va mai suferi o criză alergică, își va continua liniștită drumul, iar acesta se va dovedi un factor esențial în materializarea invenției pe care o va face. Dacă tipul nu era acolo să măture, nu mai aveam invenția.

Fiind aici, fiecare dintre noi contribuim cu ceva, iar tu poți alege oricând să contribui cu orice îți dorești. Însă ține minte, acel mod în care contribui trebuie să te împlinească. De aici pleacă revolta asupra acestui mod de a-ți trăi viața. Sunt foarte multe exemplele oamenilor care au ales să trăiască în virtutea acestor idei. Însă au ales să facă lucruri care nu îi împlineau. Au ales să fie medici când ceea ce îi împlinea era să fie psihologi. Au ales să fie programatori, când ceea ce îi împlinea era să fie pictori. Au ales să fie vânzători când ceea ce îi împlinea era să fie educatori și tot așa.

Datorită multitudinii de alegeri greșite am ajuns să blamăm însuși conceptul, însă conceptul nu are nimic de-a face cu alegerile tale care te fac neîmplinit. Trăind alegerea unei slujbe care nu te împlinește și neavând curajul să încerci, și astfel să îți dai seama ce te face fericit, începi să fii disperat nemaisuportând faptul că ceea ce faci zi de zi pentru bani nu te împlinește. Este firesc să greșești, însă poți oricând să alegi altceva. Poate trebuie să plătești un preț mult prea mare, poate trebuie să pierzi tot ce ai construit pe parcursul atâtor ani, însă trebuie să recunoști că oricând poți alege.

Fiind stors de energie și neîmplinit, te uiți la ce altceva mai poți face. Și așa cum spuneam la început, școala de gândire am numit-o eu ”Familie, copii și loc de muncă”. Acum ajungem la întemeierea familiei. Locul de muncă este de obicei primul obiectiv pe listă, și este bifat de cele mai multe ori. La primul salariu se sărbătorește reușita, și toată lumea e fericită. În 90% din cazuri însă, acest serviciu ales nu împlinește individul, așa că acesta se orientează spre noul pas propus de școala de gândire, și anume întemeierea unei familii.

Nu ești om dacă nu ți-au trecut măcar odată fluturi prin stomac. Ai simțit cum e să faci pentru cel pe care îl iubești lucruri pe care nu le-ai face în mod normal. Ai iubit și te-ai simțit iubit. Așa că să te căsătorești este minunat. Problema este alegerea greșită a sursei de venit. Și continuând să faci 8 ore pe zi acel ceva care nu te împlinește, nu numai că ai toate șansele să te îmbolnăvești, dar puțin câte puțin, nefericirea îți va contamina căsnicia. Și astfel ai epuizat sursa numărul doi de împlinire. Nu mai ești fericit, și simți că ceva lipsește.

~VA URMA~

PARTEA 2: Află care este motivul pentru care te-ai născut(II)

Notă 1: Dacă vrei să te anunț eu când o să public fiecare dintre celelalte două părți te poți abona la newslatter folosind formularul din dreapta. Odată cu abonarea vei primi și un material pdf care te ajută să înțelegi care este modalitatea în care te raportezi tu acum la divinitate, și cum o poți îmbunătăți.

Notă 2: Te rog să îmi spui dacă preferi acest format scurt de articol, sau ai fi preferat să public articolul în întregime.

Notă 3: Pentru mine părerea ta chiar contează! Așa că dacă simți să îmi spui orice cu privire la ceea ce tocmai ai citit, te invit să o faci. Eu sunt aici, și promit să răspund la fiecare comentariu.

Cu drag,

Cosmin Constantin-Cîmpanu

SANYO DIGITAL CAMERA
final_articol_carte

Categories // Uncategorized

  • « Previous Page
  • 1
  • …
  • 200
  • 201
  • 202
  • 203
  • 204
  • …
  • 210
  • Next Page »
Acest site folosește cookie-uri. Mai multe despre asta poți citi aici:

COOKIE-URI

Copyright © 2021 · Modern Studio Pro Theme on Genesis Framework · WordPress · Log in