În articolul de astăzi o să discut despre două teme importante ale dezvoltării personale: emoțiile și crearea de realitate.

Dacă ești cât de cât pasionat de propria ta evoluție, este imposibil să nu fi auzit despre aceste două subiecte. În principiu despre emoții auzi la primele contacte sau cărți pe care le citești din domeniul dezvoltării personale. Este un subiect amplu despre care vorbește mai toată lumea.

E drept că despre „crearea de realitate” ajungi să auzi de obicei atunci când mai avansezi puțin. Dar la câte articole am observat că apar pe facebook despre acest subiect sunt șanse să fi auzit deja și despre „crearea de realitate”.

Așadar, ce am observat eu că atunci când se vorbește de emoții se face referire la CONTROLUL acestora, iar atunci când se vorbește despre realitatea experimentată se vorbește despre CREAREA acesteia.

Ce o să îți prezint în acest articol sunt două nuanțe care pot părea subtile sau nesemnificative. Ele sunt însă de o importanță colosală, iar dacă le integrezi te pot scuti chiar și de câteva luni sau ani de energie irosită pe drumul creșterii vibrației personale sau pe drumul dezvoltării tale personale.

Ce este important de știut este că fiecare cuvânt are o anumită vibrație specifică. Această vibrație este măsurabilă și în principiu fiecare cuvânt este diferit în vibrație și efect. De exemplu se poate măsura foarte ușor faptul că sufixul „-ism” are rol de scădere a vibrației. Cuvântul „pace” calibrează undeva de exemplu. Dar „pacifism” calibrează mult mai jos. Iar cele două cuvinte din exemplul acesta fac referire aproximativ la același concept. O să vezi că diferențele asupra cărora îți atrag atenția astăzi sunt mai semnificative decât diferența dintre „pace” și „pacifism”.

Ajunsi în acest punct însă, consider introducerea suficientă. Așa că o să iau pe rând fiecare dintre cele două aspecte anunțate deja.

Controlul Emoțiilor / Observarea Emoțiilor

Atunci când vorbim de emoții este important să știi că a încerca să îți controlezi emoțiile este ceva care îți poate aduce disconfort major.

Tocmai controlul emoțiilor îi face pe oameni să ajungă depresivi, fără direcție sau chiar bolnavi fizic.

Majoritatea bolilor pe care le au oamenii se instalează în trup ca un rezultat al controlului sau a încercării de a controla emoțiile.

Fiindcă prin control se înțelege manipulare. Iar oamenii sunt învățați încă de mici ca atunci când o emoție apare să o reprime, suprime sau ignore. Ori reprimatul, suprimatul sau ignoratul unei emoții pe care o experimentezi la un moment dat este fix control. Și este fix ceea ce tu nu îți dorești de fapt.

Am citit de curând o carte de David R. Hawkins al cărei titlu este: „Letting go”. El explică acolo pe larg cum reprimarea, suprimarea sau ignorarea unei emoții îți aduce exact ceea ce în principiu nu îți dorești. Și de ce se întâmplă asta? Fiindcă toate aceste trei posibile atitudini în raport cu o emoție sugerează pe undeva dorința de control.

Poate te întrebi pe bună dreptate: „Și ce să fac în schimb?”.

Răspunsul, oricât de ciudat ți s-ar părea este că atitudinea cea mai recomandată în raport cu o emoție experimentată să o observi sau să intri în ceea ce poate ai mai auzit denumit ca „starea de martor”.

David R. Hawkins propune și o tehnică de „Letting go” care este atât de simplă că s-ar putea să ți se pară ireală. El îți propune să permiți emoțiilor să apară, să fii conștient de ele, să stai cu emoțiile odată ce apar, să nu încerci să le controlezi în vreun fel și să observi pur și simplu cum emoția respectivă pleacă în afară. Fiindcă dacă doar îi permiți să apară și o observi, emoția nu va face altceva decât să se evapore. Și alegând să aplici această recomandare, tu vei invita negreșit sănătatea și abundența în viața ta.

Așadar ține minte: „Tot ce ai de făcut cu o emoție dacă vrei să fii sănătos și fericit este ca odată ce ea a apărut să o OBSERVI și să îi permiți să își urmeze cursul natural oricare ar fi acela fără a încerca să o CONTROLEZI.”

Sper ca acum să fie clară eroarea „controlului emoțiilor” și să te deschizi înspre „observarea emoțiilor”. Observare care te poate vindeca, poate invita abundența în viața ta și te poate ajuta să te apropii de fericirea autentică.

Crearea Realității / Alegerea Realității

Singurul moment care există cu adevărat este ACUM. Tot ceea ce există este eternul prezent. Dacă singurul moment este ACUM, atunci este aproape evident că tu nu poți crea ceva nou. Fiindcă tot ceea ce este posibil a fi experimentat a fost deja creat. Doar nu există decât ACUM, nu?

Ca să explic puțin mai clar ideea în sine o să apelez la un principiu din Transurfing, principiu despre care scrie Vadim Zeland în seria de 5 volume cu același nume.

Și o să apelez puțin la imaginația ta în continuare. Imaginează-ți o rolă de film de la un aparat de fotografiat mai vechi. Acolo pe acea rolă neagră se aflau mai multe cadre. Acele cadre reprezentau anumite secvențe de realitate.

Acum o să te invit să îți imaginezi cum în sertarele Universului există deja o infinitate de cadre posibile. Poți vedea aceste cadre asemeni unor scuplturi în materie. De când există Universul, există și infinitatea de cadre. De aceea, rolul vieții tale pe acest pământ nu este acela de a crea cadre noi, ci de a experimenta cadre care nu au fost experimentate deja. Iar prin această experiență tu îi oferi lui Dumnezeu posibilitatea de a experimenta ceea ce El știa deja că este. Numai că în absența curgerii tale prin cadre, El nu ar fi avut cum să știe cum e să aibă experiența respectiva. Însă indiferent de experiența pe care tu o ai la un moment dat, sculptura în cadru există deja.

Așadar, imaginează-te în fața unui album foto. Tu nu CREEZI fotografiile. Deci tu nu îți creezi experiențele și nu îți creezi realitatea. Ce faci în schimb este că ALEGI fotografiile înspre care să te uiți sau pe care să le experimentezi pe durata șederii tale în trup.

Realitatea materială pe care o experimentezi este o înșiruire de cadre deja create, înșiruire de cadre prin care tu doar ALEGI să treci.

Desigur că poți alege să treci prin ce cadre vrei tu din infinitatea de posibilități, dar asta nu înseamnă că ai creat ceva, ci că ai ales.

***

Așa cum spuneam și la începutul articolului, diferențele ți se pot părea ca fiind niște subtilități neimportante. Însă nu este deloc așa. Diferența între control al emoțiilor și observare a acestora este echivalentă cu diferența dintre sănătate și boală.

Iar diferența dintre crearea de realitate și alegerea acesteia este echivalentă cu diferența dintre adevăr și falsitate. Tu nu poți crea ceva nou, ci poți alege o experiență nouă. Iar diferența mie unui mi se pare colosală. Și ce mai simt este că aceste două nuanțe înțelese corect, vin cu o schimbare de perspectivă majoră.

Cum te raportezi la acest articol este însă în totalitate alegerea ta. Eu îți mulțumesc pentru că l-ai citit.

Cu recunoștință,

Cosmin Constantin-Cîmpanu