Există o tendință a studentului spiritual de a proiecta asupra maestrului așteptări care nu sunt altceva decât rezultatul unor convingeri limitative și cerințe ale ego-ului. Astfel maestrul ajunge să fie pus în mintea studentului pe un piedestal fals. Fiind un piedestal fals, maestrul va cădea de acolo foarte repede. Iar asta va genera dezamăgire, frustrare și puternice războaie interioare în student. Căderea maestrului nefiind una reală, fiindcă de fapt și punerea pe piedestal și dărâmarea piedestalului are loc numai în mintea studentului.
Articolul se concentrează pe domeniul spiritualității. Dar exact același lucru se întâmplă și în relațiile simple de mentorat, în coaching și în relațiile de orice fel în care cineva învață ceva de la altcineva sau învață prin intermediul altcuiva. Există o tendință încorporată în minte de a-l considera pe cel de la care înveți un supraom. Care supraom nu poate să se încurce cu un anumit set de comportamente lumești. Iar setul diferă de la student la student. Fiecare proiectând așteptările conform cunoașterii pe care a acumulat-o.
Subiectul se poate dovedi foarte complex, fiindcă în proces intervin foarte multe variabile. De exemplu în cazul unui maestru spiritual pus pe piedestal, mai poate interveni în 50% din cazuri faptul că într-adevăr maestrul respectiv nu este maestru deloc, ci pretinde să fie ceea ce nu este. Mai există așadar și situații precum aceasta și multe altele.
Indiferent însă de specificul situației concrete, indiferent dacă cel care apare în viața cuiva drept mentor, maestru, coach sau altele precum acestea este autentic și are intenții armonioase sau nu, dacă studentul nu cedează tentației de a-l pune pe piedestal pe cel de la care învață, va avea numai și numai de câștigat.
Totuși în mentalul colectiv al umanității, există deja un set de programe bine definit care pun maestrul pe piedestal și îl consideră un supraom. Prin urmare, un articol pe Fii Împlinit cu siguranță nu va șterge dintr-o dată toată această programare în care se află mintea acum. Dar măcar, ideea făcându-și loc în viețile cititorilor acestui text, cu siguranță va contribui la armonizarea experienței de viață.
Dacă printre cititorii acestui text există persoane care deja au avut mai mulți mentori sau maeștri în viața lor, deja își pot da seama de faptul că e posibil să fi experimentat în mod repetat tiparul dezamăgirii așteptărilor neîmplinite.
De aceea, în continuare, se vor puncta câteva aspecte esențiale care au rol de a-l ajuta pe studentul spiritual să nu pună maestrul pe un piedestal fals. Și premisa de la care se pleacă este că vorbim totuși de un maestru autentic și nu de cineva care se preface sau care crede că este ceea ce nu este. În cazul maeștrilor autentici însă e bine de ținut minte următoarele:
- Maestrul este și el tot om. Și e de preferat să fie tot un om, fiindcă tot ceea ce este necesar a fi știut pentru experimentarea iluminării a fost deja spus de oameni aflați în trup fizic. Domeniul spiritualității este plin de contactul cu tot felul de entități din astral. Numai că intențiile acestor entități sunt de cele mai multe ori neclare sau dubioase. De aceea, este mult mai sigur pentru studentul spiritual să stea departe de astfel de entități. Entități care de cele mai multe ori au plăcerea de a păcăli fix studenții spirituali avansați prin prezentarea unor jumătăți de adevăr. Mai sunt și entități astrale cu intenții armonioase, dar sunt rare. Prin urmare, de reținut după acest prim punctul e faptul că maestrul este și el un om ca oricare altul. Numai mintea este cea care creează o ierarhie a importanței.
- Maestrul are și el niște limitări. Prin simplul fapt că folosește cuvinte pentru a transmite un mesaj, maestrul se limitează. Fiindcă orice înșiruire de cuvinte prezintă limitări. Se poate spune despre un maestru ca s-a eliberat de foarte multe din limitările care subjugă majoritatea populației. O absență totală a oricăror limite este foare rară. Iar de obicei se reintră conștient măcar în limitele limbajului pentru ca un mesaj să poată fi transmis.
- Supranaturalul nu are nimic de-a face cu calitatea de a fi autentic a unui maestru. Pot interveni fenomene precum bilocația, teleportarea, citirea minții și multe altele, atât în cazul oamenilor care sunt maeștri autentici cât și în cazul oamenilor care nu sunt maeștri autentici. Mintea tinde să fie însă fascinată de supranatural și să o caute în maestru. Studentul spiritual poate reține că toate situațiile sunt egale ca importanță. A experimenta teleportarea este la fel de important cu a curăța un cartof de coajă. Prin urmare studentul spiritual este invitat ca nici să nu se aștepte și nici să nu se lase fascinat de astfel de calități.
- Maestrul folosește și el banii ca monedă de schimb și poate chiar să exploreze uneori și latura sexuală a fizicalității. Așteptarea studentului spiritual ca maestrul să nu folosească banii ca monedă de schimb sau să nu experimenteze nimic legat de sexualitate are rădăcini foarte adânci în mintea colectivă. Este adevărat faptul că sexul și banii reprezintă tentații majore în raport cu care orice maestru poate dezvolta atașament și astfel să decadă. De aceea în anumite culturi, s-a preferat recomandarea de evitare totală a sexului și a banilor. Banii nu pot fi nici măcar atinși, darămite să mai facă altceva cu ei. Totuși banii și sexul nu reprezintă probleme în sine. Ci atașamentul de bani și sex reprezintă o problemă. Dacă o să vezi un maestru că folosește bani, asta nu este o problemă. Dacă o să vezi un maestru atașat de bani, aceasta este o chestiune problematică.
- Desprinderea de fizicalitate în cazul maestrului poate avea loc, și de cele mai multe ori are loc, ca în cazul oricărui alt om. Există foarte mulți maeștri autentici care au murit de cancer. În mintea limitată a studentului, o astfel de moarte nu este onorabilă în cazul unui maestru. Din nou, în spatele acestei așteptări se află convingerea limitativă că unele situații sunt mai importante decât altele. Întrebarea este: „Dacă maestrul murea călcat de o mașină, sau murea fiindcă se îneca în timp ce mânca, era mai bine? Există un tip de moarte(desprindere de trup) mai onorabilă decât alta?”. Până la urmă tot o desprindere de trup este. Ce relevanță are „cum?”. A pleca cu tot cu trup din acest plan este mai onorabil decât a muri în somn? Nu. Toate situațiile sunt egale ca importanță. Numai mintea le ierarhizează.
- Maestrul va refuza, ca orice alt om, să ducă la îndeplinire anumite cerințe sau să satisfacă anumite sugestii ale studentului. Tot mintea limitată, va percepe aceste refuzuri asemeni unei dovezi clare de absență de iubire. Asta se produce însă numai în mintea studentului. De fapt fiecare acțiune a maestrului reflectă iubirea. Doar că mintea nu poate percepe asta fiindcă se folosește de un context de limitat de percepție pe când maestrul este însăși Contextul infinit.
Acestea sunt însă doar 6 dintre cele mai importante așteptări pe care studentul spiritual le proiectează asupra maestrului, iar mai apoi este dezamăgit. O listă completă ar fi imposibil a fi scrisă fiindcă obiecțiile sunt mult mai multe.
De fapt însă, foarte multe dintre aceste neclarități care conduc la: „Dacă este maestru cum e posibil să facă sau să spună cutare sau cutare lucru?” se pot rezolva în sensul că nici măcar nu vor mai apărea în existență dacă:
- Studentul nu se va mai raporta la maestru ca la un trup fizic și nici ca la o minte, ci se va raporta la maestru ca și cum ar discuta cu Conștiința însăși. Și…
- Se cultivă și descoperă disponibilitatea în student de a nu mai ierarhiza experiența de viață, intervenind în schimb deschiderea spre a trăi experiența în prezent așa cum este și așa cum curge.
În finalul articolului se simte ca relevant de reamintit faptul că toate acestea sunt valabile atât timp cât se consideră adevărată premisa că maestrul în cauză este unul autentic. Este cu adevărat o Ființă realizată. Dacă maestrul nu este unul autentic, tot articolul poate fi șters cu buretele.
Direcția în care s-a concentrat însă articolul a fost aceea a punerii pe un piedestal fals de către student a maeștrilor autentici. Fapt care vine cu foarte multă dezamăgire și frustrări.
Despre un maestru autentic se poate reține că este un om ca oricare altul pentru care însă sunt valabile două aspecte:
- Intenționalitatea de bază a existenței sale este iubirea. Și…
- Pe lângă intenționalitatea iubirii, s-a conștientizat faptul că individualitatea este o iluzie, iar gândurile, acțiunile și deciziile apar spontan, fără ca să existe un gânditor, acționator sau decident în spatele lor.
Nu-ți mai pune așadar maeștrii sau mentorii pe un piedestal fals. Iar asta va conduce la armonizarea relației maestru-student spre armonia Întregului.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu