Sugestia mea este aceea de a renunța complet la ideea de bine sau rău. Nu există așa ceva! În primă instanță sugestia ți se poate părea aberantă. Nu te lăsa condus de impulsul de moment. Dacă o să citești articolul cu atenție o să înțelegi că viața în care binele sau răul nu există, nu este doar posibilă, ci chiar firească.
Oricum, în viața ta nu există bine sau rău. Ceea ce poți face tu este să conștientizezi asta, iar acest articol exact asta își propune.
Înainte de a intra în subiect, vreau să îți reamintesc, așa cum fac de fiecare dată când am ocazia, că tu ești liber să crezi că viața pe care o trăiești funcționează după niște legi total diferite față de cele pe care eu ți le prezint aici. Prin articolele de pe acest blog eu nu încerc să te conving de nimic. Tot ceea ce fac este să îți prezint realitatea care mă împlinește. Dacă alegi să implementezi sau nu sugestiile mele, este decizia ta pe care o voi respecta întotdeauna.
Iar acum, hai să îți povestesc despre cum în viața ta nu există nici bine și nici rău.
Ai fost învățat de mic despre existența binelui și a răului. Ți s-a spus că unele lucruri sunt bune, iar altele sunt rele. Ai fost recompensat și felicitat atunci când ai făcut ceva bine, și certat și mustrat atunci când ai făcut ceva rău. Astăzi este momentul să renunți la aceste două concepte care, prin opoziția dintre ele, contribuie la neîmplinirea pe care o resimți în fiecare zi.
De ce să renunți? Pentru că ele pur și simplu nu există. Sunt o invenție dăunătoare împlinirii tale.
Pentru început hai să luăm
Un exemplu simplu
Să presupunem că tu mergi liniștit pe stradă. Te intersectezi cu un tip mai musculos, iar acesta îți dă un pumn de îți sar doi dinți din gură. Nu l-ai mai văzut niciodată. Nu i-ai făcut nimic. Tu mergeai liniștit pe stradă, însă acum ai doi dinți pe trotuar. Întrebarea mea pentru tine este: Ți s-a întâmplat un lucru bun sau un lucru rău?
Ia o pauză și gândește-te…
Serios vorbesc. Continuă să citești numai după ce ai un răspuns clar definitivat.
În accepțiunea generală ți s-a întâmplat un lucru rău. Adevărul este însă că tu habar nu ai dacă ceea ce ți s-a întamplat este bine sau rău. Știi de ce nu ai habar dacă e bine sau rău? Pentru că răul și binele sunt două noțiuni inventate. Și ca să fiu sincer, sunt două dintre cele mai proaste invenții.
Continuând povestea începută mai sus, să ne imaginăm că îți culegi dinții de pe jos și te duci la stomatolog să vezi cât este de grav și ce se poate face. În sala de așteptare a cabinetului, întâlnești o femeie(dacă ești bărbat) sau un bărbat(dacă ești femeie) cu care legi o relație de prietenie. Relația de prietenie se transformă în una de iubire, și așa ajungi să te căsătorești cu persoana respectivă și să ai o relație care să te împlinească.
Păi stai puțin. Pumnul pe care ți l-ai luat în dantură, a fost de fapt cheia care a deschis ușa înspre 30-40 de ani(poate chiar mai mulți) de împlinire pe plan familial și social. Deci a fost bine sau a fost rău că ți-ai cules dinții de pe jos?
Ei, nu-i așa că ești în impas? Dar pentru a te pune și mai mult în dificultate, sau poate(cine știe) pentru a te ajuta să faci un pas în plus înspre conștientizare, o să îți prezint
Un al doilea exemplu simplu
Să presupunem că este ziua ta. Un prieten îți face cadou un prăjitor de pâine nou nouț care să te ajute în prepararea micului dejun. Primești cadoul cu recunoștință, iar de a doua zi începi să îl folosești. Întrebarea este: „Este bine sau este rău că ai primit un prăjitor de pâine?” Răspunsul, este bineînțeles același: „Tu habar nu ai dacă este bine sau rău faptul că ai primit un prăjitor de pâine”.
În accepțiunea generală, ți s-a întâmplat un lucru bun. Ai primit o unealtă care te ajută să îți prepari un mic dejun gustos. Dar dacă a doua zi folosind prăjitorul, datorită unui defect de fabricație, produci un scurt-circuit pe toată rețeaua electrică din casă, și ești nevoit să îți găurești toți pereții și să dai bani pentru a repune pe picioare instalația?
Așa-i că din nou ești pus în fața unei dileme? Bineînțeles. Pentru că binele și răul sunt două noțiuni inventate, ireale, și fără pic de utilitate. Iar pentru a ajunge la cifra magică o să îți prezint
Un al treilea exemplu simplu
Ba nu. Nu o să îți prezint un al treilea exemplu, pentru că așa nu aș mai finaliza niciodată articolul. Faptul că ai ajuns cu lectura până aici denotă deja faptul că ești suficient de inteligent încât să te prinzi care este ideea pe care doresc să o transmit. În schimb îți lansez
O provocare
Dacă nu ești de acord cu expunerea mea înseamnă că tu ești în continuare de acord cu faptul că răul și binele există. Dacă este așa, te rog să îmi lași mai jos un comentariu în care să îmi explici care sunt beneficiile pe care tu le obții în viața de zi cu zi de pe urma faptului că accepți ca validă ideea de bine și rău. Sunt curios cum te face pe tine mai împlinit ideea de bine și rău. Îți cer asta pentru că dacă tu continui să crezi în bine și rău(care oricum sunt noțiuni inventate) înseamnă că obții niște beneficii, altfel nu văd de ce ai crede în două idei inexistente care te fac neîmplinit.
În încheiere, îți spun că dacă faci alegerea înțeleaptă de a renunța la conceptele de bine și rău, obții
O viață trăită în pace
Neliniștea pe care o resimți de cele mai multe ori se datorează lucrurilor „rele” care ți s-au întâmplat, ți se întâmplă sau ți se vor întâmpla.
Dacă înțelegi însă că viața pe care o trăiești este iubirea însăși. Și dacă înțelegi că viața este lipsită de bine sau rău și ea este în totalitate creația ta, te predispui instant la împlinire și pace.
Sunt foarte curios: „Tu ce alegi?”.
Cu drag,
Cosmin Constantin-Cîmpanu