Titlul articolului pe care tocmai ai început să îl citești este în același timp și un citat foarte popular din Sf. Augustin. Traducerea lui pe scurt este aceea de a permite acțiunilor tale ce reprezintă verbul a face(fă) să plece din energia armonioasă a iubirii.(iubește)
Nu știu condițiile în care Sf. Augustin a rostit sau scris această frază, însă interacționând cu oamenii prin intermediul acestui blog, observ că există o tendință de a primi rețete pentru situații specifice. De exemplu: „Soțul vrea să ne despărțim. Ce să fac?” sau „Sunt depresiv și nu văd niciun rost în a trăi. Ce să fac?”. Îmi imaginez că și la Sf. Augustin veneau o sumedenie de oameni care simțindu-se atrași de prezența sa caldă și iubitoare, îi cereau soluții concrete.
Apropo de prezența caldă a Sfântului Augustin, nivelul său de conștiință a fost calibrat de Hawkins la 550. Putem spune așadar despre acest personaj că iubea necondiționat, iar citatul său, ajuns celebru chiar și în zilele noastre, nu face altceva decât să reflecte ceea ce acest om simțea.
Adevărul este că soluții practice pentru întrebarea: „Ce să fac pentru a găsi soluția în situația X?” pot fi găsite. Unele vor funcționa pentru situația ta specifică, iar altele nu. Ce poți însă ști 100% că funcționează, este să permiți iubirii să îți livreze soluția. Alegând să te ancorezi în iubire, o acțiune poate va fi sau poate nu va fi necesară, dar soluția va interveni cu siguranță. Există situații în care Universul va rearanja lucrurile pentru tine și există situații în care te vei simți inspirat să acționezi din iubire într-o anumită direcție. Indiferent de situație însă, realitatea ta se va reconfigura în cel mai armonios mod cu putință.
Acesta este motivul pentru care Sf. Augustin îndemna la libertate totală din punct de vedere al acțiunii, atât timp cât iubirea era recunoscută drept energia sursă a acelei acțiuni.
Tot ce ai de făcut în această viață pentru ca armonia să fie prezentă în viața ta este să iubești. Ceea ce numim problemă apare în realitatea ta fiindcă, nu numai că nimeni nu te-a învățat cum să iubești, dar ce s-a întâmplat de fapt este că ai fost dezvățat să manifești ceea ce ești prin propria ta natură. Tu ești iubire. De aceea a învăța să iubești, nu are de fapt legătură cu învățatul clasic care înseamnă acumulare de informații. A învăța să iubești este de fapt un dezvăț prin care deprogramând convingerile limitative din subconștient, ajungi să te regăsești pe tine. Regăsindu-te pe tine, vei radia în jur ceea ce ești. Iar radiind ceea ce ești cu adevărat, nu ai ce să radiezi altceva decât iubire.
După atât de mulți ani de programare în alte direcții, nu spune nimeni că a permite acțiunilor tale să plece din iubire este ușor. Nu este neapărat ușor, dar este posibil. Iar atât timp cât ai încredere că este posibil să redescoperi iubirea în interiorul tău, tot ce îți mai rămâne de făcut este să cauți cu dedicare să o redescoperi.
Poți începe prin a-ți propune conștient ca în cât mai multe situații de viață să acționezi din iubire. S-ar putea să îți iasă o dată, de două ori chiar, iar a treia oară să o dai cu bâta în baltă atât de grav încât să nu te mai recunoști. Când se întâmplă asta, găsește în tine răbdarea de a o lua de la capăt.
Dacă însă îți propui în mod conștient să radiezi iubire, mai devreme sau mai târziu vei și reuși să faci acest lucru în fiecare secundă din viața ta. La început vei reuși poate în doar o situație de peste zi. Este excelent.
Peste o săptămână o să reușești în două situații, și tot așa. Nu te îngrijora de timpul care trece și nici nu manifesta nerăbdare dorindu-ți totul rapid. Când te-ai deconectat de la energia iubirii, acceptă acest fapt și reconectează-te conștient cât mai rapid. Când îți reușește menținerea în câmpul iubirii în situații în care în trecut ai fi izbucnit, fii recunoscător.
Fii atent însă la a nu deveni arogant pentru faptul că ai reușit să radiezi iubire. Chiar dacă pare absurd, o astfel de situație poate interveni, iar ceea ce vei observa dacă intervine, este cum energia armonioasă a iubirii pe care o simțeai, se dizolvă. Însă chiar dacă și aroganța intervine, nu e un capăt de lume. Ia-o tot timpul cu răbdare de la capăt.
Spațiul în care poți practica iubirea este însăși realitatea ta de zi cu zi. Nu trebuie să se întâmple nimic special sau ieșit din comun pentru ca tu să manifești iubire. Nu este nevoie să primești un cadou, partenerul de cuplu să fie lângă tine sau să faci cine știe ce giumbușlucuri. Ci pur și simplu în fiecare situație de viață pe care tinzi să o numești ca fiind banală, tu propune-ți să trăiești iubirea și să îți dai voie să conștientizezi cum această energie frumoasă curge prin tine. Iar dacă nu știi cum ai putea să acționezi din iubire la un moment dat, pur și simplu întreabă-te: „Ce ar face iubirea acum?”. Această întrebare îți poate aduce claritate și reconectare instant.
În fiecare seară pune-te la somn rememorând momentele de peste zi în care te-ai recunoscut ca fiind iubire și ai radiat-o înspre ceilalți și înspre celelalte. În fiecare dimineață, trezește-te reînoindu-ți angajamentul luat față de tine însuți de a fi și radia iubire. Iar de fiecare dată când nu îți iese, ai răbdare și ia-o cu calm de la capăt.
Nu confunda iubirea cu atașamentul în viața ta. Iubirea poate fi asemuită unui izvor de munte care curge necontenit revărsând apă proaspătă și rece. Dacă drumeții vin și admiră frumusețea izvorului și beau apă din el, acesta oferă necondiționat. Dacă niciun drumeț nu mai este acolo, izvorul continuă totuși să curgă în mod natural reflectând ceea ce este.
Acest articol este o invitație de a-ți reaminti că tu ești iubire și un îndemn de a-ți propune să radiezi în jur în mod conștient ceea ce ești.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu