“Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta“. Aceasta este cea dintâi poruncă. Iar a doua e aceasta: “Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi“. Mai mare decât acestea nu este altă poruncă. – Marcu 12:30-31

Aceste îndemnuri rostite de Iisus pot părea greu de pus în practică la prima vedere. Totuși ce își propune acest articol este să îți arate că există o cale care s-ar putea să te facă să îi iubești pe ceilalți oameni exact așa cum te iubești pe tine. Și asta indiferent de ceea ce spun sau fac ceilalți.

Totodată, există posibilitatea ca acest articol să ia realitatea înspre care privești acum și să ți-o întoarcă cu susul în jos. Însă această schimbare de perspectivă are toate șansele să te ajute să iubești. Ori dacă reușești să iubești cu adevărat, planul divin devine realitate experimentată mai ușor decât îți imaginezi tu acum.

De asemenea, ceea ce urmează să citești se poate dovedi de un real folos atunci când ai în realitatea ta oameni care te urăsc de-a dreptul sau te critică. Paragrafele care urmează pot fi aur curat și pentru cei care se expun într-un fel sau altul, iar efortul lor invită și critică(ex. scriitori, cântăreți, artiști de orice fel).

Să Iubești Pe Domnul Dumnezeul Tău Din Toată Inima Ta, Din Tot Sufletul Tău, Din Tot Cugestul Tău Și Din Toată Puterea Ta

Aceasta este cea dintâi poruncă. La modul cât mai sincer posibil, întreabă-te de câte ori i-ai spui Lui Dumnezeu că îl iubești? Sunt șanse ca să îi fi cerut lucruri, să îi fi mulțumit pentru alte lucruri asupra cărora Și-a dat acordul ca tu să le experimentezi. Dar de câte ori i-ai spus: „Te iubesc!”?

Ei bine, dacă ești ca majoritatea oamenilor, probabil că nu ai făcut asta niciodată. Însă toate au un început. Poți să o faci chiar acum și poți să o faci de acum înainte. Spune-i măcar o dată pe zi Divinității: „Te iubesc”. Și nu îți imagina că faci asta pentru că o entitate umanoidă numită Dumnezeu ar exista undeva prin cer și vrea să audă aceste cuvinte de la tine. Nu! Fă-o fiindcă tu ai nevoie să te auzi rostindu-te aceste cuvinte.

Și nu te pierde în cuvinte. Nu mai adăuga nimic după „Te iubesc”. Crede-mă că fraza aceasta este perfectă așa cum este. Nu are nevoie de adăugirile tale.

Iubindu-l pe Dumnezeu, respecți ceea ce Iisus a spus că este cea dintâi poruncă. Iar gestul de a-l iubi pe Dumnezeu, îți deschide calea înspre a-i iubi pe ceilalți ca pe tine însuți. Și asta necondiționat. Indiferent dacă omul respectiv se poartă frumos cu tine, sau te critică, te urăște sau se comportă într-un mod care îți displace. Indiferent de toate aceastea, tu poți iubi. Și poți iubi fiindcă tu ești iubire.

Așadar, acum că încheiem discuția despre prima recomandare venită din partea lui Iisus, imaginează-ți că o ușă tocmai s-a deschis în fața ta. Urmează să îi pășim împreună pragul și să vedem cum anume putem să îi iubim pe ceilalți ca pe noi înșine.

Să Iubești Pe Aproapele Tău Ca Pe Tine Însuți

Ei, acum e acum.

În primă fază, conceptual vorbind, este foarte ușor să îl iubești pe celălalt ca pe tine însuți. Și asta pentru că amândoi sunteți scântei de dumnezeire. Celălalt ești de fapt tu. Amândoi sunteți parte din Dumnezeu și amândoi sunteți perfecți. Cum să nu iubești un suflet, care la fel ca și tine „s-a desprins” din Dumnezeu pentru a veni în acest plan material spre a manifesta și experimenta?

Numai că atunci când teoriei i se pune punct, un alt om vine și îți dă o palmă, te vorbește pe la spate, sau îți spune în față cuvinte nu tocmai armonioase. Cum să îl mai iubești? Unde este dumnezeirea din el atunci când e vizibil că te urăște și îți adresează cuvinte urâte? Cum se mai aplică teoria?

Explicația E Simplă, Dar Te Rog Să Fii Atent

Atunci când un suflet vine în acest plan al existenței, el nu numai că relaționează cu un trup, dar găsește aici și o minte care are un subconștient plin de programe gunoi.

Tot acest gunoi energetic este transmis din generație în generație de mii de ani. Și nu numai că același gunoi îl moștenim și noi astăzi, dar pe parcursul acestor mii de ani, fiecare generație în loc să împuțineze gunoiul, l-a sporit.

Programele din subconștient conduc oamenii, iar aceștia din urmă se supun inconștienți fiind de ceea ce li se întâmplă. Am devenit sclavii creațiilor noastre mentale din toate timpurile fiindcă de-a lungul veacurilor prea puțini au fost cei care și-au dat seama cum pot fi șterse toate aceste programe gunoi.

Și așa am ajuns ca astăzi, cu foarte puține excepții, când un om vorbește, el de fapt să nu vorbească, ci doar să ruleze un program. De aici toată suferință, boala, tristețea și depresia din lume. Sufletul este înghesuit într-un ungher și ignorat de către energiile haotice ale subconștientului. Și ce altceva este ignorarea Sufletului dacă nu exact suferință, boală, tristețe sau depresie?

Acum 2000 de ani, Iisus spunea: „Iartă-le lor că nu știu ce fac”. Același lucru este valabil și astăzi. Oamenii vorbesc, dar de fapt nu vorbesc ei. Oamenii fac acțiuni, dar de fapt ei se află pe pilot automat sub incidența programelor din subconștient.

În literatura de specialitate, programelor gunoi din subconștient li se mai spune penduli sau egregori. Indiferent de numele dat lor, aceste date pot fi văzute ca forme de energie, create de oameni, dar care acum au ajuns să dicteze comportamentul oamenilor. Din stăpânii gândurilor lor, oamenii au devenit slugile acestora.

Iar despre asta este vorba în practică. Asta se întâmplă atunci când esența de Dumnezeire nu mai este recunoscută. Este normal să nu mai fie recunoscută fiindcă este în corzi asemeni unui boxer care primește pumni din partea gândurilor negative care vin din minte și par că nu pot fi controlate sau oprite.

Cu Toate Acestea Există O Soluție

Și folosind această soluție, poți începe să te aliniezi puțin câte puțin recomandării lui Iisus care spunea: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Și folosind soluția, tu vei putea să îl iubești inclusiv pe cel care te urăște sau te critică. Iar pentru ca totul să fie absolut clar, soluția a fost expusă pe pași mai jos:

1. Indiferent de circumstanțe reține și amintește-ți că celălalt este Sufletul sau Sinele său Divin. Sufletul este ceea ce un alt om este cu adevărat. Un alt om din realitatea ta nu este trupul său fizic sau vorbele pe care le rostește. El este Sufletul, iar sufletul este parte din Dumnezeu. Asta e valabil pentru orice om.

2. Atunci când un om vorbește, de cele mai multe ori acel om nu vorbește. Ci el pur și simplu rulează un program care îi este mai mult sau mai puțin dictat de subconștient. Imaginează-ți că un om îți dă o scrisoare în care altcineva te înjură. Te superi pe cel care ți-a adus scrisoarea? El nu are nicio vină. Exact la fel, atunci când cineva îți spune ceva, el doar rulează un mesaj. Nu sufletul său te critică sau urăște, fiindcă sufletul este capabil numai de iubire.

3. Prin urmare, după ce îți amintești că celălalt este Sufletul și că acțiunile sau vorbele sale nu sunt decât rularea unui program gunoi din subconștient, nu îți mai rămâne decât să îl iubești necondiționat. Și iubindu-l cu adevărat experiența ta devine una magică. Nu îți spun mai mult despre asta fiindcă îți doresc să descoperi singur. Totuși, mai există un pas…

4. Asumă-ți responsabilitatea pentru datele rulate. Nu vina, ci responsabilitatea. Am ținut să subliniez fiindcă este importantă distincția. Și asta pentru că, pentru tot ceea ce apare în realitatea ta, tu ești responsabil. Celălat rulează într-adevăr un program gunoi de vibrație joasă, dar dat fiind faptul că acel program gunoi a apărut în realitatea ta, acesta este un semnal că respectivul program exista deja în tine. Omul din fața ta, nu face decât să îl scoată la suprafață. Iar pentru asta ar trebui să îi fii recunoscător și să îl iubești. Tu poți șterge acel program iubind datele care ies la suprafață.

Exemplu De Aplicare

Să spunem că apare cineva în realitatea ta care îți adresează o serie de cuvinte ce îți produc un imens disconfort. Îți poți imagina că acele cuvinte sunt însoțite și de un anumit comportament nu tocmai armonios din partea persoanei respective.

Cum aplici tu concret ce ai învățat astăzi?

În primul rând îți amintești că el este Sufletul și nu trupul fizic sau ceea ce vezi tu că face și îți spune. Și amintindu-ți acest prim aspect, observi cum omul din fața ta, prin gesturi și vorbe nu face altceva decât să ruleze un program gunoi din subconștient. Sufletul este prin urmare pus la colț, dar acesta este punctul în care tu îți dai voie să îl învălui cu iubire necondiționată.

Ce spune și face celălalt este un program gunoi, dar fiindcă el spune și face acele lucruri în relație cu tine, înseamnă că programul gunoi era deja în tine. Așa că adresezi un „Te iubesc” sau mai mulți(în funcție de cum simți) și datelor care îi ies pe gură. Formula „Te iubesc” are capacitatea de a dezintegra programele gunoi, iar în acest fel ai încheiat un proces armonios.

Permite acestei percepții să facă parte din realitatea ta și o să vezi cât de ușor îți va fi să îl iubești pe cel care te urăște sau critică. Iar dacă îl poți iubi pe cel care te urăște sau critică, să îl iubește pe cel care te iubește la rândul său, va fi floare la ureche.

Mesajul articolului de astăzi este inspirat din practica Ho oponopono, subiect care reprezintă și tema lunii curente în cursul on-line Academia Fericirii. Te invit să dai click pe acest link și să te înscrii în curs: http://shop.fiimplinit.ro/produs/academia-fericirii/ Însă numai dacă simți tu să o faci.

Iar dacă ți-a plăcut articolul, dă-i un share pe rețelele sociale pentru a-ți ajuta și prietenii să iubească mai mult.

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu