Acest articol este o invitație la cooperare și altruism. Și o invitație la a vedea că multe aspecte ale realității experimentate sunt mai degrabă diferite decât opuse.
Mintea este cea care, ancorată în liniaritate și dualitate, percepe niște opuși aparenți. De fapt însă lumina nu are drept opus întunericul. Ci întunericul este absența luminii.
În același timp, articolul intenționează să aducă măcar un pic mai multă lumină atunci când vine vorba de o neclaritate foarte des întâlnită pe calea studentului spiritual.
Și această neclaritate apare aproape de fiecare dată atunci când se ia contact cu invitația la contemplare, la trăire și observare nonjudecativă, letting go, și a lăsa lucrurile să curgă în numele iubirii infinite care se îngrijește ca fiecare fir de praf să fie la locul său.
Iar mintea este cea care vede o opoziție între setarea de obiective, care este o perspectivă atât de familiară într-un plan în care ego-ul se războiește cu toată lumea, și această perspectivă a curgerii, a observării, a martorului, în care curgi împreună cu Viața bucurându-te de fiecare moment și fiecare experiență.
De fapt însă nu e vorba de nicio opoziție. Mintea, din antrenamentul său de a vedea opuși, percepe lucrurile în termeni de opoziție. De fapt însă cele două abordări coexistă. Se poate spune cel mult că sunt diferite, nu opuse. Este la fel cum gheața nu este opusă apei care se află în stare lichidă, ci este doar diferită.
Avem așadar…
Abordarea 1: Setează un obiectiv clar și specific. Rupe-l pe pași. Muncește din greu. Ține focusul în permanență pe acel obiectiv. Fă în fiecare zi ceva care să te apropie de respectivul obiectiv. Dacă ești dat afară pe ușă intră pe geam. Insistă. Nu te da bătut. Va veni momentul în care prin forțele tale proprii, vei atinge obiectivul respectiv cu siguranță.
Abordarea 2: Dă-ți voie să curgi împreună cu Viața. Fii martorului desfășurării de evenimente. Nu te împotrivi și nu te lupta. Ceea ce este cel mai armonios să se întâmple, se va petrece întotdeauna. Tu doar fii iubire și dă-ți voie să curgi. Observă doar, non-judecativ. Armonia ești tu. Și lucruri mai mărețe decât orice obiectiv ți-ai fi putut seta, vor fi experimentate dacă îți dai voie pur și simplu să trăiești deplin fiecare situație, să fii observator și să curgi la unison cu Viața din iubire și în numele iubirii.
Când mintea ia contact cu aceste două abordări, date fiind mecanismele cu care este înzestrată începe să spună așa: „Acestea sunt clar două abordări opuse. Una trebuie să fie corectă și cealaltă greșită. Care este greșită?”. Răspunsul: „Nici una nu este greșită”. „Ok, ok, atunci trebuie să fie una mai bună”. Răspunsul: „Nu este una mai bună sau mai rea decât cealaltă. Cele două sunt doar diferite”. „Ok, și eu pe care o aleg totuși?”. Răspunsul aici este că de fiecare dată se va merge pe variantă cu care cineva rezonează. Totul în acest Univers tinde să se adune în același loc dată fiind vibrația asemănătoare. Sunt foarte mulți factori implicați. Conform numărului și naturii convingerilor limitative din minte și programelor gunoi, dat fiind nivelul de Conștiință experimentat, predispozițiile karmice, natura intenției și multe alți parametri, cineva va experimenta la un moment dat, fie abordarea 1, fie abordarea 2. Prin urmare, fiecare om va experimenta pur și simplu varianta cu care rezonează. Fără ca acea cale să fie mai bună sau mai rea decât cealaltă. Ci fiind doar diferită.
Chiar dacă minții i se poate părea ciudat, există și o variantă în care celor două abordări li se permite să se împreuneze și susțină reciproc. Dar despre asta vom discuta mai spre finalul articolului.
Minții îi place să spună: „Varianta mea este mai bună” sau „Părerea mea este mai bună” sau „Abordarea mea este mai bună”. Aceasta nu este însă decât aroganță sau mândrie. Iar aroganța și mândria nu fac decât să blocheze progresul spiritual.
Ca exercițiu care susține progresul, cititorul este invitat să se observe, și de fiecare dată când simte impulsul în orice context sau situație de a spune: „Cum fac eu e mai bine” să își dea voie să își reamintească că: „Ah, cum fac eu este de fapt diferit. Nu înseamnă nici că e mai bun nici că e mai rău decât cum face altcineva. Este doar diferit”. Prin asta este invitată acceptarea, compasiunea și iubirea, iar evoluția este susținută armonios.
În articolele de pe Fii Împlinit sunt folosite adesea tot felul de metafore sau exerciții de imaginație pentru ca lucrurile să fie clare și mai ușor de înțeles. Și pentru această situație a celor două posibile abordări când vine vorba de obiective și a lăsa lucrurile să curgă prin letting go, poate fi folosită o metaforă care susține înțelegerea.
Cu toții știm că există posibilitatea de a ne deplasa cu vaporul, dar există și posibilitatea de a ne deplasa cu avionul.
Adevărul este că deplasarea cu vaporul nu este opusă deplasării cu avionul. Iar deplasarea cu avionul nu este nici mai bună nici mai rea decât deplasarea cu vaporul.
Ci pur și simplu dați fiind o sumedenie de factori, la un moment dat se preferă vaporul, iar la un moment dat se preferă avionul. Depinde de nevoie și posibilități.
Vaporul este construit în așa fel încât să se deplaseze pe apă. Iar avionul este construit să se deplaseze prin aer. Prin urmare mediile de operare a deplasării sunt diferite. Noi le putem folosi cu succes pe amândouă.
Exact la fel e și cu cele două abordări pe care le aduce în discuție prezentul text și care sunt văzute în general ca fiind opuse sau contradictorii.
Abordarea cu setarea de obiective, muncitul din greu, împărțirea pe pași, focus dedicat pe destinație și toate celelalte este specifică minții. Și prin raportare la scara nivelurilor de Conștiință, operează cu cel mai mare succes până în zona de 500. Zona între 1 și 500 fiind sinonimă cu locul în care mintea operează și susține evoluția.
Abordarea cu a lăsa lucrurile să curgă, letting go și a te încrede în Divin și Viață, este specifică transcenderii minții. Imediat ce mintea este recunoscută ca având limitările sale, apare și predispoziția spre observare non-judecativă, trăit deplin, stare de martor și letting go.
Înseamnă asta că a doua variantă ar fi mai bună decât prima? Nu. Este doar diferită. Și apare în câmpuri specifice diferite. Așa cum obiectivele sunt specifice zonei 1-500 pe scara nivelurilor de Conștiință, Letting go-ul și a curge împreună cu Viața este specific zonei 500-1000. Așa cum vaporul este specific mării, iar avionul este specific aerului. Iar un nivel de Conștiință între 500 și 1000 nu este mai bun decât un nivel de Conștiință între 1 și 500, ci este doar diferit.
A fost spus însă undeva în articol că cele două abordări pot fi și folosite împreună. Este foarte simplu, iar dacă sunt folosite împreună în acest sens, transformarea obiectivelor în realitate pe calea clasică este mult accelerată.
Dacă cineva simte așadar să își setează obiective, poate să o facă fix la fel ca și până acum. Numai că la final, poate să fie atent la felul în care se simte. Care este disconfortul emoțional care apare odată setat obiectivul. Iar mai apoi acel disconfort poate fi eliberat prin letting go și prin curgere împreună cu Viața. Și odată cu asta, și obiectivul va deveni realitate mai rapid în termeni liniari.
Cititorul este așadar invitat să își dea voie să vadă acest articol drept o invitație la colaborare și la a vedea mai degrabă ceea ce ne unește, și nu ceea ce ne desparte. O invitație la cooperare, altruism și iubire. În marea majoritate a cazurilor, 2 abordări nu sunt opuse, ci diferite. Și nu este una mai bună ca cealaltă, ci toate posibilele abordări există pentru ca fiecare să se îndrepte înspre acelea cu care rezonează. Fiindcă în acest Univers tot ceea ce se aseamănă vibrațional, se adună.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu