Dacă este pentru prima dată când auzi de noțiunea de realitate subiectivă, îți recomand să citești mai întâi acest articol mai vechi pentru a te familiariza puțin cu subiectul. Făcând asta, mesajul prezentului articol va fi integrat și mai armonios în interiorul tău.
Personal, am luat contact cu ideea de realitate subiectivă acum 4-5 ani și recunosc că în acel moment mintea mea nu pricepea. Și nu era o lipsă de înțelegere a implementării viziunii realității subiective în viața mea, ci pur și simplu nu înțelegeam ideea în sine.
Ulterior, după ce am citit o parte din cărțile lui Ramtha, și ulterior recitind materiale despre realitatea subiectivă, am priceput în cele din urmă în ce constă și am reușit să și aplic.
Ce mi se pare cel mai interesant este că în ultimele săptămâni am oscilat între a-mi trăi viața ca și cum realitatea ar fi subiectivă și ca și cum ar fi obiectivă. Pe rând. Iar această oscilație m-a convins de faptul că oricine poate alege oricare dintre cele două variante, iar ele vor funcționa perfect respectând „regulile” specifice tipului de realitate ales.
Despre ideea de realitate obiectivă, nu o să vorbesc foarte mult fiindcă mai mult ca sigur ești familiar cu acest mod de a trăi viața. Cred că minim 99% din populația planetei alege modelul realității obiective ca stil de viață. Asta nu înseamnă însă că acest model ar fi greșit sau corect. Ci este pur și simplu o variantă de lucru.
Diferența majoră pe care eu o văd între realitatea subiectivă și cea obiectivă ține de noțiunea de conștiință. În modelul obiectiv, fiecare om posedă conștiință proprie, iar pe lângă asta, tot în realitatea obiectivă se pleacă de la premisa că există anumite aspecte ale realității care sunt adevărate în mod obiectiv.
De exemplu dacă un jurnalist relatează anumite informații, se pretinde de la el obiectivism. Cu alte cuvinte, un om care adoptă realitatea obiectivă ca referință, pleacă de la premisa că există anumite evenimente exterioare lui care nu au caracter subiectiv, ci sunt pur obiective.
În cazul realității subiective, lucrurile stau puțin diferit. Există o singură conștiință manifestată prin fiecare om(zic doar om ca să nu complic de tot explicația adăugând și alte ființe vii). Tot în modelul subiectiv al realității se pleacă de la premisa că nu există niciun aspect al realității care să poată fi cu adevărat obiectiv. Și asta pentru că fiecare om își creează propria realitate.
Dacă luăm exemplul aceluiași jurnalist care transmite o serie de informații, ceea ce el relatează nu poate fi altfel decât o perspectivă subiectivă asupra realității.
Iar ca pont suplimentar, pentru a putea să începi să te joci cu noțiunea de realitate subiectivă te ajută dacă în primă fază te gândești doar la tine și îi scoți puțin pe ceilalți oameni din ecuație. Perspectiva poate părea egoistă, dar nu acesta este rezultatul final al percepției în mod corect a realității subiective. Pentru început însă eu am descoperit că a avea în minte această idee te poate ajuta foarte mult.
Ho oponopono
Chiar dacă personal nu am văzut nicăieri scris despre Ho oponopono că ar avea vreo legătură cu realitatea subiectivă, după ce am înțeles exact ce presupune această tehnică miraculoasă, mi-am dat seama că este vorba de realitate subiectivă aplicată în proporție de 100%.
Ho oponopono are drept premisă principală că tu ești cel care își creează realitatea. Iar pe lângă asta se afirmă că există doi catalizatori posibili din care un om poate acționa. Fie din ego, fie din inspirație.
Ideea este că inspirația divină este blocată de gândurile noastre egotice(gunoi). Iar datoria noastră este să curățăm tot acest gunoi în așa fel încât să permitem Energiei Universale și inspirației divine să curgă prin noi.
Și acum vine partea și mai interesantă. Ho oponopono afirmă că tot ceea ce este în realitatea ta este responsabilitatea ta.
Indiferent dacă un om acționează greșit(din punctul tău de vedere), are gânduri care nu îți plac, este eventual bolnav sau creează/experimentează probleme, pentru toate acestea există anumite aspecte nerezolvate în interiorul tău care fac ca realitatea ta să arate așa cum arată.
Tot ceea ce trebuie tu să faci este să cureți „gunoiul”, iar realitatea ta va arăta diferit. Va fi mai curată și mai armonioasă.
Pe mine mă surprinde încă din momentul în care am înțeles exact ce presupune Ho oponopono aspectul extrem de practic pe care o tehnică simplă l-a putut da realității subiective.
Ca să te familiarizezi și tu cu ideea, imaginează-ți următorul scenariu. Gândește-te că participi la o reuniune de familie și sunt 10-20 de persoane la o masă. Și așa cum se obișnuiește, stați cu toții de vorbă.
Tot ceea ce vorbesc acești oameni care se află alături de tine, nu este altceva decât o reflexie a aspectelor tale interioare. Dacă un om începe să vorbească despre dezvoltare personală, spiritualitate și face asta cu poftă de viață, tot ceea ce tu observi și auzi vorbindu-se nu este altceva decât o reflexie a interiorului tău.
Dacă citești blog-ul Fii Împlinit de mai mult timp, știi că vorbesc destul de des despre cum tu ești o parte din Întreg, și cum întreg Universul se reflectă în tine. Gândește-te la asta și îți va fi mai ușor să înțelegi și aplici realitatea subiectivă + Ho oponopono.
Revenind la reuniunea de familie și discuțiile de la masă, în egală măsură dacă un om începe să vorbească despre crime, omoruri, foametea mondială, război, boală, și acestea sunt tot niște aspecte pe care tu le proiectezi în exterior însă ele au drept sursă interiorul tău.
O Întrebare Esențială
Pentru a începe să experimentezi cât mai des fragmente de realitate subiectivă și pentru a putea să pui la lucru principiile Ho oponopono, mi-am dat seama că există o întrebare ajutătoare care are un efect extraordinar.
Și te invit să îți adresezi cât mai des această întrebare, indiferent dacă situațiile pe care le experimentezi îți plac sau nu. Iar întrebarea spune așa: „Oare ce aspecte din mine au adus în realitatea mea fizică ceea ce experimentez acum?”.
Adevărul este că nu te invit să îți adresezi această întrebare ca și cum ai aștepta un răspuns. Fiindcă de cele mai multe ori răspunsul real nu este tocmai disponibil minții tale conștiente. Ci te invit în schimb să folosești întrebarea mai degrabă ca pe o reafirmare a unui lucru știut deja. Și anume acela că tot ceea ce experimentezi în realitatea ta este 100% responsabilitatea ta și are drept sursă interiorul tău.
Să înțelegi Ho oponopono și ideea de realitate subiectivă, un principiu esențial pe care este recomandat să îl integrezi este acela că tot(dar absolut tot) ce experimentezi în realitatea ta se găsește și în interiorul tău. Dacă ai înțeles asta, ai înțeles esențialul, iar restul pieselor din puzzle vor tinde să se așeze de la sine.
O Experiență Personală Cu Ho Oponopono
În timp ce citeam una dintre cele mai celebre cărți în care se explică ce înseamnă Ho oponopono, am răcit. Iar experiența răcelilor din ultimii 10 ani îmi spune că fiecare răceală se termină în cazul meu cu tuse. De fiecare dată este o tuse seacă care mă poate ține și până la 2-3 săptămâni.
De obicei când răcesc, faza incipientă trece repede și îmi rămâne moștenire tusea. Însă foarte rar se întâmplă să am o răceală în care să mă doară toată carnea de pe mine.
De această dată, am prins însă o răceală în care mă dureau toți mușchii. Și așa am știut că vorbim despre ceva serios.
Dat fiind faptul că citeam despre Ho oponopono am decis să încep să îl aplic cu intenția principală de a mă vindeca de răceală în mod armonios.
Am mai făcut și în trecut experimente în care în momentul în care răceam, începeam o perioadă de post cu apă, iar organismul se redresa foarte rapid. Acum am decis să îmi continui stilul obișnuit de alimentație vegană, dar să adaug Ho oponopono.
La momentul în care scriu aceste rânduri, răceala mi-a trecut, și pot spune că nu am tușit aproape deloc. Ce vreau să știi este că acesta nu a fost un experiment prin care să validez Ho oponopono. Citind cartea Zero Limite, am devenit convins că Ho oponopono funcționează și îl voi folosi toată viața. Fiindcă din ce am citit, cel mai recomandat este să folosești această tehnică miraculoasă dintr-o stare lipsită de intenție. Permițând astfel Intenției Universale să manifeste ce are de manifestat prin tine.
După cum îți spuneam, nu am avut niciun dubiu că Ho oponopono o să funcționeze. Și a funcționat.
Ți-am povestit această întâmplare din viața mea pentru a te motiva și pe tine să te familiarizezi cu tot ceea ce înseamnă Ho oponopono. Iar dincolo de acest articol, îți recomand cu căldură să citești cartea Zero Limite. Și asta fiindcă oricât de bun sintetizator aș fi eu, nu pot să îți transmit într-un articol mesajul cu adevărat profund pe care îl transmite cartea.
Cum Se Practică Ho oponopono
Cea mai celebră variantă de practică este aceea de a adresa în mod repetat divinității următoarea serie de cuvinte: „I love you. I am sorry. Please forgive me. Thank you.” Cu traducerea în română: „Te iubesc. Îmi pare rău. Te rog iartă-mă. Mulțumesc”.
Atunci când vine vorba de traducerea în română, eu am oarece rețineri fiindcă apre cuvântul „rău” acolo, cuvânt care cu siguranță nu are o vibrație armonioasă. Cred că mai potrivit ar fi cuvântul „regret”, dar personal nici pe acesta nu îl simt deosebit de armonios. Așa că ce am ales eu să fac a fost să rostesc pe rând când varianta în engleză când cea în română. În acest fel am simțit eu că o să am parte de un efect combinat cât mai armonios. Și se pare că funcționează.
Un lucru important de știut atunci când adresezi divinății acest mesaj este că dacă îl însoțești și de un sentiment autentic efectul este mai puternic. Adică este recomandat să simți cât mai în profunzime energia unui „te iubesc” și nu doar să îl turui.
Mai apoi este important să știi că tu nu adresezi divinității o afirmație precum: „Te rog iartă-mă” fiindcă Dumnezeu ar avea nevoie să audă asta. Ci adresezi această afirmație fiindcă tu ai nevoie să o auzi.
Și al treilea lucru important de știut este că toate aceste afirmații au rolul de a curăța gunoiul, în așa fel încât tu să ajungi în punctul în care permiți Enerigiei Universale să curgă prin tine în mod armonios.
Cei Doi Catalizatori Posibili Din Spatele Gândurilor, Vorbelor Și Acțiunilor Tale
Hew Len, specialistul în Ho oponopono spune că majoritatea gândurilor, vorbelor și acțiunilor tale au în spate niște programe care rulează prin tine. Doar foarte rar, anumiți oameni reușesc să elimine aceste programe din interiorul lor și astfel permit inspirației divine să îi călăuzească în viață.
Cu cât însă lucrăm mai mult la a permite programelor pe pilot automat să se evapore, cu atât mai mult ne vom lăsa pătrunși de inspirație. Iar dacă ne lăsăm pătrunși de inspirația divină, vom fi sănătoși, bogați, fericiți și împliniți. Și toate acestea vor costitui experiența noastră zilnică și le vom simți pe toate ca pe ceva deosebit de armonios.
Așadar, cele două surse sunt:
- programele pe care le rulăm pe pilot automat. Hew Len obișnuiește să spună că atunci când un om vorbește, de fapt acel om nu vorbește, ci rulează programele din el. Cum ai putea să te superi sau să te ofensezi pe cineva care îți spune ceva care îți displace? Acel om nu face altceva decât să ruleze niște gunoi de care nu a scăpat încă. Iar de gunoi se scapă afirmând în mod repetat ca pe o mantră: „I love you. I am sorry. Please forgive me. Thank you.”
- inspirația divină. Care curge necondiționat prin fiecare dintre noi. Atât timp cât nu este blocată de ego și programele gunoi.
***
Ajunși în acest punct, eu consider articolul încheiat. Și sper că ți-am stârnit curiozitatea referitor la Ho oponopono. Iar pentru a-ți satisface această curiozitate, îți recomand cartea Zero Limite.
Îți doresc spor la curățat gunoiul și succes în a permite inspirației divine să curgă cât mai armonios prin interiorul tău.
Salut creatorul conștient de realitate din tine!
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu