Era anul 2000. Olimpiada de la Sydney era în plină desfășurare, iar eu eram în vacanță la bunici. Bunicu este un pasionat al sportului. El știa că în acea zi, Gabi Szabo aleargă în finala cursei de 1500 m și vroia cu tot dinadinsul să vadă această cursă.
Eu, după cum îți spuneam, habar nu aveam de ce s-ar uita cineva la cum aleargă alte persoane, și eram contrariat de faptul că bunicu mă pune să mă uit împreună cu el la asta. Am început să-l întreb unde se aleargă, de ce se aleargă, de ce vrea el să vadă niște oameni alergând și care sunt regulile.
A terminat să îmi răspundă la întrebări fix în momentul în care atletele se pregăteau să înceapă cursa. Mai trece ceva timp și începe cursa. Bunicu era ca un fan al unei echipe de fotbal: ”Fugi mai repede!”, ”Depășește-o pe negromanca aia că poți.”. Eu priveam mai mult înspre ecranul televizorului însă modul în care trăia bunicu cursa începuse să mă energizeze și pe mine.
Gabi Szabo era printre primele în pluton, bunicu urla în stânga mea: ”Mai repede.”, ”Fugi”, ”Depășește-o odată.”. Eu eram acum pătruns de tot de energia pe care o emana bunicu, iar printre toate aceste afirmații pe care îți spun că le făcea cu foarte mare vervă, nu știu de unde i-a venit ideea să strige: ”Și acuma numa` să se împiedice…” … și a bătut de două ori în masă în timp ce a spus: ”Doamne ferește…”.
Ei bine, nu a terminat de bătut în masă că Gabi Szabo era pe jos. S-a împiedicat și a căzut pe pistă. Eu am făcut niște ochi mari cât cepele și pur și simplu nu îmi venea să cred. Mă uit stupefiat la bunicu, iar el: ”Na! , că eu am glumit si proasta chiar a căzut…”
Atât de impresionat am fost atunci, încât acum, retrăind prin scris acel moment, m-am umplut din nou de acea stare.
Poate o să-mi spui: ”Bine, bine, și ce vrei să spui cu asta? Adică tu chiar crezi că ce a spus bunicul tău a făcut-o pe Gabi Szabo să cadă? Hai să fim serioși.” ”A fost o coincidență, se mai întâmplă, nu trebuie să începem să credem în povești cu zâne acum, că suntem oameni în toată firea.”
O să-ți răspund sincer că nu știu dacă a fost sau nu coincidență. Ceea ce îți spun sigur că nu stă sub semnul coincidenței este studiul cu titlul ”Modulation of DNA” realizat la HeartMath Institute. Acesta a demonstrat că un gând influențează molecula de ADN chiar și la distanțe de zeci de kilometri, putând să îi producă acesteia un anumit comportament.
S-a observat mai întâi că atunci când persoanele antrenate de la HeartMath Institute emiteau gânduri de natură pozitivă asupra unei molecule de ADN, spiralele acesteia se contractau sau se destindeau în funcție de natura gândului emis.
Un grup de oameni a fost antrenat să emită susținut sentimente de dragoste și apreciere la adresa moleculei. În urma gândurilor lor, molecula s-a destins în medie cu 10,27% însă au existat cazuri când s-a ajuns și la 25%.
Pentru validitatea experimentului un alt grup de oameni care au fost antrenați să rămână neutri, au produs o destindere a moleculei cu 1.09%.
Observând acestea, cercetătorii au decis să mai experimenteze ceva. Au luat trei molecule de ADN pe care le-au amplasat în trei tuburi distincte, însă toate aceste tuburi au fost puse în aceiași cameră. Grupul de persoane a fost antrenat să emită gânduri de natură pozitivă înspre două dintre cele trei molecule, iar rezultatul a fost acela că doar cele două molecule și-au schimbat atributele, nu și cea de-a treia.
Ce demonstrează asta? Demonstrează faptul că legătura care se stabilește între individ și moleculă este foarte specifică și nu doar rezultatul unei interacțiuni cu un câmp energetic. A treia moleculă și-a păstrat proporția. Dacă schimbul informațional nu ar fi fost foarte specific, cea de-a treia ar fi căzut și ea sub incidența energiei emise de grupul de oameni.
Nu ți s-a întâmplat niciodată ca atunci când erai mic să îți dorești să poți muta obiecte cu puterea minții? Sau nu ți-ai dorit ca tu să te gândești cum părinții îți cumpără o înghețată iar peste câteva minute să fii întrebat daca nu vrei o înghețată?
Sau nu ți-ai dorit niciodată să vezi prin haine? Stai … asta nu avea legătură cu subiectul.
Astăzi ai dovada științifică a faptului că gândurile tale produc modificări palpabile. Cum spune citatul biblic: ”De veți avea credință cât un grăunte de muștar, veți zice muntelui acestuia: Mută-te de aici și te aruncă în mare, și se va muta”.
Astăzi noi spunem ADN-ului ”destinde-te!” și el o face. Îi spunem ”contractă-te!” și de asemenea o face. Diferența între munte și ADN este destul de mare, însă această descoperire științifică te face să te întrebi la modul cel mai serios ce a vrut să spună Iisus atunci când ne-a înștiințat de faptul că putem muta munții.
Chiar în momentul în care citești aceste rânduri moleculele tale de ADN sunt influențate în mod direct de gândurile tale. Îți poți ușor imagina influența sporită pe care o ai tu asupra propriului tău ADN. În cazul experimentului, acel grup de oameni a putut să influențeze o moleculă care nu era a lor, imaginează-ți că tu faci cu mult mai mult decât ei asupra moleculelor ce îți aparțin.
De ce să nu începi chiar acum să manifești sentimente de iubire la adresa sinelui tău? De ce să nu începi chiar acum să-ți trăiești viața cu dorința conștientă de a fi recunoscător?
Ai fost înzestrat cu o putere nemărginită. Gândul tău poate influența materia. Nu, nu citi propoziția de mai înainte ca pe o oricare alta a acestui articol, citește-o cu puțin mai multă atenție: ”Gândul tău poate influența materia.”
Cine știe dacă prin puțin antrenament nu o să începi să poți avea influență și asupra a ceea ce numești materie anorganică. Mai întâi să muți o pietricică, mai apoi o scobitoare, și tot așa, pas cu pas, cine știe, poate într-o zi voi primi un mail de la tine în care îmi vei povesti cum ai mutat muntele.
Să știi că nu mi-am propus să îți spun povești de adormit copii, însă dacă astăzi s-a demonstrat științific faptul că gândurile tale pot influența după bunul plac o mică parte de materie organică, nu poți ști dacă peste câțiva ani nu o să apară studiul care o să-ți demonstreze negru pe alb că gândul tău are influență și asupra obiectelor care te înconjoară.
Eu îți ofer posibilitatea de a fi cu un pas în fața celorlalți. Ceea ce îți propun este ca începând de astăzi să ai un comportament care să denote faptul că tu știi ce influență au gândurile asupra celulelor organismului tău dar și a celorlalți.
Ca să nu cumva să uit, ai aici pdf-ul original (te rog să îmi scuzi sublinierile din el) cu rezultatul studiului, asta ca să îți spulber orice urmă de îndoială și pentru ca tu să poți începe chiar după ce termini de citit articolul să trăiești conștient de acest nou adevăr.
Sentimentele pozitive fac molecula să fie mai ”primitoare” ea destinzându-se, iar cele negative o fac să se ”protejeze” contractându-se. Molecula se comportă așa sub influența directă a gândului venit de undeva din exterior.
De ce să nu începi chiar acum să manifești iubire înspre persoanele din jurul tău? Acest gând va avea o influență directă asupra lor, fapt care îi va determina să aibă reacții mult mai plăcute în raport cu tine și nu numai.
Tu ești o forță extraordinară. Prin gândul tău poți modifica realitatea care te înconjoară. Manifestă iubire și recunoștință față de ceilalți. Nu uita că ai o permanentă influență asupra lor. De ce să nu te folosești conștient de această capacitate a ta?
Iubește, ajută, învață lucruri noi, experimenteză ceea ce îți doreai demult însă ai ales să nu o faci pentru a ajunge la timp la muncă, a învăța bine la școală, a fi văzut cu ochi buni de către ceilalți, a fi acceptat social.
Nu este nimic rău nici în a învăța bine la școală, nici în a fi un angajat model, însă atunci când acestea îți limitează sau îți fură dreptul de a te manifesta ca o ființă înzestrată cu puteri extraordinare, atunci este o problemă.
Începe de azi să fii recunoscător celui de lângă tine și iubește-l pentru că și el este, asemeni ție, un om minunat. Poate job-ul pe care îl are l-a făcut să uite asta. Poate neplăcerile din viață îl fac să refuze cu tot dinadinsul să ajungă la acea parte din el în care sălășluiește Dumnezeu. Nu îl critica, nu îl brusca, nu îi spune vorbe urâte. Manifestă recunoștință că l-ai întâlnit, și iubește-l fiindcă și el are capacitatea extraordinară de a controla în mod voit materia.
Exersează tot mai mult această forță de manifestare. Emite sentimente pozitive și o să observi reacții nebănuite în cei din jurul tău. O să vezi că tu întradevăr poți schimba lumea. Nu o poți face dintr-o dată, însă exersează asta mai întâi pe persoana care îți este cea mai apropiată și o să vezi că dacă tu nutrești sentimente pozitive la adresa ei, ea își va schimba starea în bine fără ca măcar să îi fi vorbit.
Iar dacă încerci asta și nu îți iese, întoarce-te pe site și spune-mi că vorbesc prostii. Însă mai înainte de asta încearcă. Ce te costă?. Nu trebuie decât să fii recunoscător și să manifești iubire. Când ai făcut asta în mod conștient o să vezi cum atitudinea celuilalt se va schimba în primul rând în raport cu tine, și în al doilea rând, în raport cu ceilalți.
Cu drag,
Cosmin Constantin-Cîmpanu
