Fiindcă în Univers nu există decât o singură Conștiință, prin simplul fapt că îți dai voie să trăiești și simți iubire, ajuți toată umanitatea în ansamblul ei. Asta pentru că elevarea propriului nivel de Conștiință, are un impact asupra nivelului de Conștiință a întregii umanități.
Printr-un fir invizibil ochiului uman, suntem interconectați. Prin alegerea unei intenții, în cele din urmă se ajunge la o anumită experiență de viață. De aceea, în acest moment apare în realitatea ta invitația de a alege să fii un vehicul al iubirii Divine. Iar tu poți face asta fiindcă ești Divin.
Mulți oameni trăiesc cu impresia că a fi un vehicul al iubirii este ceva foarte sofisticat pentru care trebuie să depui efort pentru a manifesta. Pentru a radia iubire, nu este necesar decât să fii tu. Nu tu cel care te confunzi cu programele gunoi, nu tu cel care crezi despre tine că ești scriitor, constructor, zugrav, tapițer, taximetrist, vânzător sau manager. Ci tu ca esență de dumnezeire, tu drept Conștiință și tu drept iubire. Asta pentru că în mod fundamental tu ești iubire.
Există o metaforă foarte frumoasă în Kabbala(nivel de calibrare 605) a cărei carte de bază este Zoharul(nivel de calibrare 905). Iar această metaforă spune că noi toți suntem niște vase care stăm să fim umplute de iubirea revărsată de Dumnezeu asupra noastră.
Ori această metaforă susține destul de armonios invitația articolului de a fi un vehicul al iubirii Divine.
Prin urmare, în continuare o să te invit să îți imaginezi efectiv niște vase fizice și să dezvoltăm puțin metafora.
Să zicem că ai la dispoziție 5 vase. În primul torni doar o picătură de apă. În al doilea torni apă, atât cât fundul vasului să fie acoperit de un strat foarte subțire de apă. În al treilea torni apă până când începe să dea pe jos, în așa fel încât vasul să fie complet plin. În al patrulea torni două picături, iar al cincilea vas îl umpli până aproximativ la jumătate.
Cantitatea de apă din vase a fost aleasă pur și simplu și nu are cine știe ce substrat. Tot ce s-a urmărit e ca între cantitățile de apă să existe o diferență.
Acum, când vine mintea și privește înspre vase, ea le poate ordona imediat în ordine crescătoare sau descrescătoare. Tot mintea va putea lipi etichete duale pe vase. Cu foarte mare ușurință va spune: „Aici este multă apă” „Aici este puțină”, „În acest vas există o cantitate potrivită de apă”. Toate acestea vor reflecta însă dualitatea, iar o perspectivă duală asupra lumii te ține departe de a fi un vehicul pentru iubire.
Pentru a te recunoaște ca ceea ce oricum ești, adică un vehicul pentru iubire, este esențial să treci dincolo de dualitate. Iar păstrând metafora vaselor în minte, tot ce ai de făcut inițial este să vezi că în toate vasele se află apă. Apa este o singură variabilă în metafora noastră. Nu ai apă și opusul ei, ci peste tot este apă. Odată lămurit faptul evident că în toate vasele există apă, ai trecut dincolo de dualitate.
Înțelegând că peste tot există apă, poți înțelege la fel de ușor și că peste tot este iubire. Cu toții suntem vase și purtători ai iubirii Divine. Asta pentru că viața este iubire. Iar viața în absența iubirii este imposibilitate. Deci tot ce este în viață reflectă iubirea într-o mai mică sau mai mare măsură.
Oamenii au ajuns să numească vasul în care se află doar o picătură de apă prin eticheta „ură”. Vasului în care există două picături i s-a spus „frică”, iar cel în care există trei picături a fost numit „aroganță”. Asta în timp ce vasul care are apă în el până la vârf i s-a spus iubire. Folosirea acestor etichete te ține în eroare și dualitate. Undeva mai sus căzusem de comun acord că în toate vasele există o singură variabilă, iar aceea este apa. Exact la fel, oamenii fiind niște vase în care Dumnezeu își revarsă iubirea, în fiecare om există iubire. În unul o picătură, iar în altul e vasul plin. Există însă o singură variabilă, iar aceasta este iubirea.
Îndemnul articolului este acela de a fi un vehicul al iubirii Divine. În lumina paragrafelor citite până aici, înțelegi că tu deja ești inevitabil asta. Dacă iubirea lui Dumnezeu nu ar fi prezentă în tine, nu ai citi acest articol cu ajutorul trupului în care te afli, fiindcă un trup în care iubirea nu este prezentă deloc nu poate trăi.
Prin urmare să fii un vehicul al iubirii Divine este mai mult o reamintire a ceea ce oricum ești. Iar doar amintindu-ți asta, vasul se mai umple cu câteva picături. Mai apoi recunoscându-te tot mai mult ca ceea ce ești, înțelegând ce pleacă din sinele fals și ce vine de la Sinele Divin, curățând programe gunoi, mutându-ți perspectiva puțin câte puțin pe energetic în detrimentul formei iluzorii, vasul se va umple tot mai mult. În funcție de cât permiți iubirii să te pătrundă, aceasta o va face necondiționat. Însă depinde foarte mult și de intenționalitatea aleasă.
Asta pentru că în absența unei intenții autentice de trăi, manifesta și radia iubire, se prea poate să experimentezi cu totul altceva. Frumusețea constă în faptul că tu poți experimenta absolut orice vrei în acest plan. Experiența este o curgere firească și aducerea potențialelor în manifestare. Ești aici pentru ca sub observare potențiale infinite să își găsească o formă de expresie. Poți alege să te menții conștient că te afli în Dumnezeu și ești în mod fundamental iubire fiindcă altfel nu ai fi în viață, sau poți alege să consideri că există mai multe variabile în acest Univers și astfel să fii în dualitate. Nu este o alegere mai bună decât alta, fiindcă această comparație ar conduce prin ea însăși la întreținerea perspectivei duale. Potențialele devin manifestate non-cauzal. Ceea ce alege Sinele este intenția. Articole precum acesta susțin trecerea dincolo de dualitate și recunoașterea singurei variabile prezente în acest Univers care este iubirea. Pentru a te recunoaște asemeni unui vehicul al iubirii Divine este însă necesar în mod fundamental să intenționezi asta.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu