Drumul spre a împărtăși oamenilor conștientizările mele despre lumea în care trăiesc a început în bucătăria apartamentului părinților mei din Fălticeni. Eram prin școala generală și am făcut un pact cu Dumnezeu. I-am spus: „Doamne, dacă exiști și dacă viața are un scop, demonstrează-mi asta”.
La câteva secunde după ce am rostit fraza pe care ai putut-o citi mai sus, am fost „pulverizat” peste tot. Eu nu mai eram nici trupul, nici ceva pe care trupul să îl conțină. Eram peste tot în același timp. Sau cu alte cuvinte, eram una cu tot. Momentul nu a durat foarte mult. A fost vorba de câteva secunde, sau cel puțin așa am perceput eu.
La acel moment, nu știam că această experiență a mai fost trăită de sute de alți oameni de pe acest pământ. Și habar nu aveam că este chiar foarte bine documentată, dacă știi unde să cauți. Cu informațiile pe care le aveam atunci, pot să spun că habar nu aveam ce tocmai am experimentat. Însă acea stare de extaz indescriptibil în cuvinte și de senzație că aș fi peste tot, a fost suficient cât să înțeleg că Dumnezeu există. Iar din acel moment, viața a luat o turnură nouă pentru mine. Am început să caut ce s-a întâmplat de fapt atunci și așa am descoperit literatura de dezvoltare personală și spiritualitate. Intenția din spatele pasiunii mele pentru dezvoltare personală și spiritualitate a fost de fapt aceea de a retrăi ce am trăit atunci preț de câteva secunde sau minute în bucătăria părinților mei.
De atunci am mai avut câteva experiențe asemănătoare, dar mai slabe în intensitate. Nici una nu a mai fost atât de completă și indescriptibilă în cuvinte cum a fost acea primă experiență.
Am făcut acestă introducere pentru prezentul articol fiindcă povestea nu era știută de către foarte multă lume. Iar pe lângă asta, povestea în sine are legătură cu tema articolului de astăzi. Mesajul textului pe care îl citești este acela de a fi blând cu tine însuți și a te trata cu iubire atunci când mergi pe drumul evoluției tale.
Ideea este că odată ce citești acest blog înseamnă că ești interesat de dezvoltare personală și spiritualitate. Și pentru tine, ca și pentru milioane de alți oameni de pe acest pământ, faptul că ai devenit interesat de aceste subiecte a avut un început specific ție. Poate ți-a căzut în mână „din greșeală”(nu există coincidențe) o carte de spiritualitate, poate un prieten te-a luat cu el la o conferință sau ți-a recomandat ție să mergi, sau poate totul a plecat de la o căutare pe care ai făcut-o pe google atunci când încercai să rezolvi ceea ce tu considerai o problemă.
Indiferent de felul în care au început lucrurile pentru tine, drumul evoluției ales conștient este unul extrem de frumos. Astăzi am simțit să scriu un articol în care să îți spun că pe acest drum este important să pășești cu iubire fiind blând cu tine însuți.
Însă înainte de a avea grijă să pășești cu iubire și blândețe, este foarte important să…
Mergi Pe Drumul Tău
Ceea ce ai venit tu să faci în acest plan al existenței este unic din toate punctele de vedere. Tu ai venit aici să faci cunoscut necunoscutul, dar acele potențialități cuantice pe care tu le poți dezvălui sunt unice în formă și culoare. Nimeni nu va putea să le dezvăluie mai bine decât tine. Numai că pentru ca tu să poți aduce în existență și experiență acele potențialități specifice, este important să mergi pe drumul tău. Mergând pe drumul pe care ți-l sugerează ceilalți, ajungi de cele mai multe ori să ai experiențe care nu te satisfac. Și asta pentru că împlinirea vine când tu alegi să extragi și aduci în manifestare acele experiențe care oricum sunt ale tale și numai tu le poți dezvălui în plenitudinea lor Divină.
Asta nu înseamnă că nu ar trebui să înveți nimic de la ceilalți sau că ar trebui să te dai cu capul de pereți reinventând roata. Să interpretezi așa lucrurile ar fi o greșeală. Recomandarea mea este să înveți de la ceilalți, să citești, să te educi din toate punctele de vedere, dar ai grijă în permanență să îți asculți inima în tot ce faci. Aceasta este busola ta pe care dacă o asculți te va ghida spre împlinire și fericire în această viață.
Fii Blând Cu Tine Însuți
Există o tendință a oamenilor care sunt la început cu dezvoltarea personală, spiritualitatea și lucrul cu ei înșiși. Iar tendința de care vorbesc este aceea de a se blama pe ei înșiși fiindcă nu lucrează cu ei atât cât și-ar dori, nu citesc atât cât ar vrea, nu se țin de ceea ce își propun și așa mai departe.
Ideea este că absolut orice om pasionat de evoluție are zile în care uită să facă acel exercițiu pe care l-a făcut în ultimele trei zile, are acea carte în bibliotecă pe care vrea să o citească de câteva luni și uită o dată pe lună să facă acea meditație care simte că îl ajută foarte mult.
Și vreau să știi că și eu experimentez asta, și cu siguranță același lucru ți-l pot confirma și ceilalți autori, traineri sau mentori pe care îi urmărești tu.
Pentru că ratezi o zi sau două pe ici pe colo, nu înseamnă însă că trebuie să ștergi cu tine pe jos. Este important ca indiferent de ceea ce faci să arăți iubire și respect Sinelui. Fiindcă numai arătând iubire, respect și purtându-te blând cu tine, te vei putea și bucura de drumul până la experiențele spre care tinzi.
Concluzie
La final, eu simt să îți spun așa: „Mergi pe drumul tău indiferent care ar fi acela, fiindcă asta te va apropia de împlinire, iar în raport cu toate exercițiile, cărțile și practicile cu care experimentezi arată iubire și blândețe față de tine însuți. Este ok să ratezi câte o zi pe ici pe colo. Important este că în fiecare zi a vieții tale de când te trezești și până ce te pui iarăși în pat, tu ai făcut tot ce ți-a stat în puteri cu resursele și nivelul de conștiință pe care îl ai acum spre a experimenta ceea ce este frumos și bun pentru tine. Felicită-te pentru că ai dat tot ce ai putut și mergi mai departe pe drumul tău ascultându-ți inima.”
Acestea fiind spuse, articolul se încheie aici. La final aș fi curios să îmi scrii într-un comentariu cum a început drumul dezvoltării personale și al spiritualității pentru tine.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu
Daniela says
15/02/2018 at 21:00Cum a inceput? Ireal:anul trecut, in interval de patru luni am cunoscut un om care mi-a schimbat viata si modul de a gandi, te-am gasit pe tine, mi-am indeplinit cele mai indraznete vise, am inceput sa fac meditatie si…am inceput sa cred, sa ma schimb, sa caut, sa gasesc si iar sa caut si mai ales sa ma bucur
Cosmin says
19/02/2018 at 17:20felicitări Daniela!
bunduc florentina.suceava says
21/02/2018 at 21:42am inceput la niculina gheorghita,corneliu parau,cristinel petrariu,si acum tu.ma felicit ca te-am gasit.ma preocupa sustinerea energetica a trairii mele.pot sa-mi dau de capat cum spune romanul?multumesc.
Z@ttara says
15/02/2018 at 21:01Salut,
Articolul asta vine parca ca raspuns a pumnilor virtuali pe care mi-i i-am dat azi pentru ca am scapat nervii de sub control . M-am invinovatit pentru aceasta scapare de sub control dar mai apoi mi-am dat seama ca nu fac bine dar inca nu am gasit o secunda de liniste ca sa cuget situatia .
Drumul dezvoltarii mele , personale si spirituale , a inceput ( si inca este la inceput ) cu acest site pe care am ajuns cautand … stai sa ma uit in mail pentru ca tin minte ca ti-am scris dar eu am uitat …. da am gasit , este complicat 😀 .
Iti multumesc !
Cosmin says
19/02/2018 at 17:24nimic nu e întâmplător! Mulțumesc pentru mesaj.
ramona says
15/02/2018 at 21:10Buna,
Drumul meu a inceput anul trecut in primavara. In urma unei operatii , am inteles ca trebuie sa ma obisnuiesc ca un picior sa nu il mai folosesc cum fusese creat sa fie folosit si sa ma obisnuiesc cu durerea. Am refuzat sa accept ca ceilalti stiu mai bine cum trebuie sa traiesc eu. Am visat si am vrut sa urc pe munte din nou si sa ma bucur in continuare de viata.
Asa au inceput cautarile mele… Am vrut sa traiesc calauzita de ce simteam si stiam dincolo de ratiune. Si astazi traiesc fiecare zi cu recunostinta si bucurie.
Gina says
15/02/2018 at 21:53Eu ma IUBESC si ma IERT pe mine insami NECONDITIONAT
MULTUMESC pentru acest articol deosebit
Cu recunostinta
Cosmin says
19/02/2018 at 17:24mulțumesc frumos pentru răspunsuri!
Iulian says
15/02/2018 at 21:37Multumesc pentru articol!
Cosmin says
19/02/2018 at 17:24și eu îți mulțumesc Iulian!
Mădă says
15/02/2018 at 21:39Dezvoltarea personală și spirituală a început în momentul în care am decis să urmăresc niște videoclipuri pe youtube, din care să extrag sfaturi. Din acea clipă, mi-am adus aminte de videoclipurile lui Levi și de-acolo am început să urmăresc videoclipurile recente. Mi-a plăcut modul lui de a-și exprima ideile, astfel continuând să mă uit la el. După această fază, m-am uitat la recomandările lui, una dintre recomandări fiind ”Un pământ nou-Eckhart Tolle”, o carte din care am putut extrage multe învățături. Să îți mai scriu și cum ți-am descoperit site-ul. Eram fixată pe o idee pe care la momentul respectiv nu am putut să o înțeleg ”Ceea ce vezi în ceilalți, se află în tine” și am găsit un articol despre această temă, după ce l-am citit, făcând niște conexiuni. Am mai citit și alte articole și înțelegeam facil ideile transmise. Îți mulțumesc și spor la cât mai multe articole armonioase!
Cosmin says
19/02/2018 at 17:27mulțumesc pentru că ai împărtășit cu noi Mădă!
Ral says
15/02/2018 at 21:45Si eu m-am mirat sa descoper cati oameni au avut experienta de care povesteai in bucataria parintilor tai. Am avut o experienta similara in copilarie si de abia dupa multi ani am inceput sa descopar esenta a ceea ce sunt. Calatoria e abia la inceput si m-am bucurat sa descoper pe fii implinit ca mai sunt multi altii ca mine. E reconfortant.
Cosmin says
19/02/2018 at 17:27Mulțumesc pentru mesaj Ral!
Daniela says
15/02/2018 at 22:45Eram foarte suparata pe mine pe viata pe lume ma invinovateam pentru tot si toate intamplator sau nu am gasit postarile tale ,asa am inceput sa citesc tot si cand nu imi aparea te cautam apoi m-am abonat la emailul tau si de atunci te urmaresc si meditez la toate si sa cred çà ai dreptate si sa incep sa-mi urmez inima
Multumesc
Cosmin says
19/02/2018 at 17:27felicitări Daniela! Mulțumesc!
Anonymous says
15/02/2018 at 23:10Meditatia este buna,dar,depinde la ce meditezi???
Omul intelept mediteaza zi si noapte la Cuvantul lui Dumnezeu…
Singurul care ne da viata din abundenta…?
Cosmin says
19/02/2018 at 17:28meditația nu este neapărat „la ceva”. Ci poate să fie meditație pur și simplu.
Mihaela says
15/02/2018 at 23:11Drumul menu a inceput cind o prietena mi-a sugerat sa urmaresc postarile lui Niculina Gheorghita
Cosmin says
19/02/2018 at 17:28super! Felicitări!
Ione says
16/02/2018 at 07:50Cum a inceput…am cazut pana jos intr o depresie unde nimic nu mai conta si cautam cum sa termin cu viata si asa am gasit articole despre depresie si am inteles ce se intampla cu mine si am cautat cum sa ies din acel hau si asa am dat peste articole de dezvoltare personala si incet incet si sigur ma ridic si asa te am gasit si imi da o stare de bine sa citesc tot ce scrii si ma ajuta invat multe lucruri utile multumesc si sant recunoscatoare pentru tot.Multumesc Cosmin esti minunat si asa sa ramai
Cosmin says
19/02/2018 at 17:29mulțumesc Ione!
Ingrid says
16/02/2018 at 07:57Citesc de ani buni carti de dezvoltare personală, carti care m-au ajutat la momentul respectiv, dar o persoana “mi-a tradus” totul .. anul trecut. Emisiunile si cursurile ei m-au “trezit”. Niculina Gheorghiță este persoana din spatele ” trezirii” multora.
Mulțumesc pentru articolele frumoase si interesante! ✨
Cosmin says
19/02/2018 at 17:29Mulțumesc!
Emil says
16/02/2018 at 08:09Draga Cosmin
Este benefic sa fii bland si sa-i ierti pe cei ce te inconjoara sa fii deschis la tot ce se intampla in jurul tau iar raspunsul la intrebarile ce te framanta de multe ori le afli din spusele unor oameni mai putin scoliti chiar boschetari fiind.
Cu mine sunt ” dur ” , ca sa realizezi ceva in viata trebuie sa-ti propui sa ajungi in TOP 10.
Nimic nu este intamplator in viata asta pamanteasca nici faptul ca te-am cunosct prin intermediul net-ului , am trecut de trei ori pe langa moarte si mi-am pus intrebarea de ce n-am murit iar raspunsul a venit Dumnezeu are un plan cu mine pe pamant asa ca a hotarat ca PACATOSUL de mine sa nu treaca la cele vesnice .
Ma bucur de fiecare zi ce o traiesc si incerc sa fac lucruri bune dar de multe ori iese ” RAU ” , DE CE ? , eu stiu raspunsul , poate imi dai si tu un raspuns .
Sa fii iubit…
Cu stima Emil
Cosmin says
19/02/2018 at 17:30răspunsul este să nimic nu este bun sau rău intrinsec. Realitatea este așa cum o alegem.
Mari says
16/02/2018 at 08:42Bună, Cosmin. Am avut frământări în legătură cu înțelegerea vieții încă de la vârsta de 14 – 15 ani. O carte minunată care m-a influențat a fost În zarea nemuririi, iar mai apoi foarte șocante au fost cărțile lui Lazarev. Sunt în curs de regăsire și împăcare cu sine. Îți mulțumesc pentru tot ceea ce dăruiești. Te îmbrățișez.
Cosmin says
19/02/2018 at 17:31Da, frumoasă „În zarea nemuririi”. Și pentru mine a fost printre primele lecturi. Și eu îți mulțumesc și te îmbrățișez.
Gherasim Liliana says
16/02/2018 at 14:25In 2007 am descoperit cartea ,,Puterea gandului” de Swami Shivananda pot sa spun ca asta a fost scoala vietii mele .Tot in acel an a trebuit sa invat sa-mi echilibrez viata intre bine si rau,intre urat si frumos si sa accept ca acestea trebuie sa coexiste intr-o perfecta armonie daca se poate spune asa ,de atunci si pana acum a trecut ceva vreme dar eu tot mai invat in fiecare zi cate deva nou.Iti multumesc pentru frumosul articol!
Emil says
17/02/2018 at 10:14Liliana
De Ce Cauti ? in alta parte raspunsuri la problemele existentiale.
Citeste !!! Paradisul Pierdut a lu’ Nichifor Crainic ( calugar iar numele de mirean a fost Ioan Drobe )
Sa fii iubita …
Cu stima Emil
Cosmin says
19/02/2018 at 17:32mulțumesc Liliana! Continuă să mergi pe drumul tău!
Vasile Farkas says
16/02/2018 at 16:23Aprecieri Cosmin,
Cum explici ca o fraza ca asta „Doamne, dacă exiști și dacă viața are un scop, demonstrează-mi asta”. sa te faca sa traiesti asa experienta, iar zeci de mii de ore de cautari sa nu mai aiba acelasi rezultat.
Cosmin says
19/02/2018 at 17:32O să îți răspund sincer: Habar nu am.
Vasile Farkas says
23/02/2018 at 15:36Cosmin iti multumesc mult. Apreciez sinceritatea ta. Am auzit odata ca nu se poate naste o intrebare daca nu exista un raspuns. Te rog sa revii cu un coment cand afli raspunsul.
Ela Cristea says
07/10/2018 at 19:46Raspunsul cred ca este faptul ca erai autentic, deschis si asteptai raspunsul la intrebarea ta, asa ca universul ti l-a dat! Mi s-a intamplat si mie ceva asemanator, care nu s-a mai repetat, pentru ca atunci cand incerci ceva nu mai ai acea fluenta naturala, autentica, fara nici un efort, si nici atitudinea “acum totul sau nimic”!. Ulterior, totul e… gandit! Iar gandirea e mai departe de Esenta Pura care este Dumnezeu…
Răzvan Pislaru says
16/02/2018 at 18:33As dori sa încurajez pe oricine este la inceput de drum sa inceapa prin a-si asculta sufletul. Fiecare are drumul său iar sufletul este calauza perfecta. De asemenea un prim pas important în acest sens este controlul mintii. Atunci când ne liniștim mintea putem afla cu claritate direcția pe care o avem de urmat. Felicitări Cosmin pentru articolele scrise, ele dau rod deoarece sunt scrise sub inspirația divina!
Cosmin says
19/02/2018 at 17:34frumos! Mulțumesc Răzvan!
Anonymous says
16/02/2018 at 19:47Cred ca drumul dezvoltarii personale incepe pentru fiecare in modul in care ii este lui cel mai de folos, la urma urmei important este ca incepe si ne da posibilitatea de a ne cunoaste pe noi si viata la un nivel mult mai profund.
Felicitari Ramona pentru curaj si alegere.
Tunaru Mihaela Simona says
17/02/2018 at 01:10Am inceput sa lucrez cu mine pentru a face schimbare in viata mea acum cinci luni cand am descoperit-o pe Niculina Gheorghita si am inceput sa urmaresc pe internet pentru ca eu ma aflu in afara tarii in Portugalia .Am citit unele carti recomandate de ea,lucrez cu afirmatii.Nu este deloc usor atunci cand nu ai un ajutor direct,dar Dumnezeu mi-a adus in fiecare zi informatii care m-au indrumat.Acum mi-a adus si FII IMPLINIT si vreau ca acesta sa fie un pas inainte!
Cosmin says
19/02/2018 at 17:35super! Continuă să lucrezi cu tine și rezultatele nu vor înceta să apară.
Ciobanu Corneliu says
17/02/2018 at 01:35Cred ca ai facut foarte bine sa pui aceasta intrebare,ca numai asa noi putem afla multe lucruri de folos unii de la altii.
Oricum,formarea mea spirituala de pana acum a avut mai multe etape.
In copilarie,pot sa spun ca nivelul de constientizare morala era in multe lucruri, foarte vag.Asta poate nu le va place celor ce sustin ca omul e responsabil de la 7 ani,iar constiinta ca voce a lui Dumnezeu te demasca cand gresesti si din cauza asta nu poti avea vre-o justificare.Oricum,la varsta aceea,multe vorbe si gesturi foarte reprobabile din punct de vedere crestin si reprobabile din punct de vedere moral,erau percepute ca lucruri de joaca,fara sa trezeasca vre-un sentiment remarcabil de vinovatie sau teama de consecinte.Si nici chiar daca erau infierate de parinti sau alti adulti.
Dupa varsta de 15 ani am avut discutii cu un coleg adventist,care m-a provocat sa citesc Biblia.Cu toate ca n-a putut sa-mi dovedeasca pretentiile lui,a avut meritul ca m-a provocat sa ma deschid spre cele spirituale.La fel si niste carti, ,,Epistolia” si ,,Visul Maicii Domnului”, cu toate ca nu aduc dovezi verificabile si nici nu sunt recunoscute de autoritatea bisericeasca in drept.
Putin zguduit de cele citite, am capatat totusi obiceiul sa merg la biserica.Aceasta s-a dovedit oricum de folos,pentru ca m-a tinut departe de unele tentatii foarte daunatoare.
Spre rusinea mea,nici atunci nu s-a cunoscut mare lucru,incat sa-mi pun cu adevarata seriozitate problema rostului vietii,a trairii unei vieti duhovnicesti corecte,a adevaratei iubiri si straduinte spre bine.Totusi daca un crestin din alte culte imi arunca o provocare nu puteam sa raman indiferent ci deschideam Biblia cautand sa ma lamuresc,aveam mai multa grija sa nu savarsesc pacate,decat am avut in copilarie,incepuse deprinderea de a face fapte bune,si fara sa ma laud, se infiripasera si unele porniri spre eroism.Dar oricum eram departe de ceea ce s-ar fi cuvenit sa fie un crestin adevarat si nici nu simteam nevoia sa fac vre-o schimbare in bine.
De foarte multe ori am crezut ca merge si asa.
Zguduit sufleteste in urma unor lecturi religioase si a unui impas din viata mea,incepand constiinta sa se ocupe mai mult cu lucrurile cu adevarat folositoare,pe la 23 ani am inceput sa-mi pun mai serios problema adevarului si a celor cu adevarat folositoare pentru mine,precum si a raspunderii pe care o avem in fata lui Dumnezeu.Am inceput sa ma straduiesc special sa privesc lucrurile cat mai realist,sa-mi dau seama ca nu e de joaca cu pacatul,si sa ma atraga mai mult savarsirea binelui.Am inceput sa ,,despic firul in patru”,sa ma rog mai mult,sa am grija mai mult de lucrarea faptelor bune.Am cercetat astfel multe surse:catehisme si alte carti ortodoxe,Biblia,scrieri ale parintilor Bisericii Primare,carti ale altor culte crestine,carti de istoria religiilor,despre alte religii,articole despre paranormal,lucrari de psihologie si de etnologie.
Cu aceasta ocazie au aparut si anumite indoieli,dar am luat mai in serios problema relatiei cu Dumnezeu si cu semenii,problema rostului vietii pe pamant.Cu ce m-a ajutat:am ajuns la eliminarea gandurilor de razbunare si a urii,afland ca,dupa Biblie,vom fi judecati cu masura cu care judecam.Si chiar multe alte cai spirituale arata nocivitatea acestora si binefacerea iertarii si pacii;am ajuns sa nu mai cred usor in spusele altora,sa am mare grija cand acuz pe cineva de ceva sau dimpotriva,cand cineva imi cere ceva;am dat de o fericire mult mai mare decat aveam cand nu traiam constient de lucrurile esentiale.mult mai usor ma tineam departe de emotiile negative de frica,furie,tristete.
Nu pot sa pretind si nici sa declar pe proprie raspundere ca am aflat adevarul indubitabil,dar oricum exista o Personalitate Suprema care a creat universul si care controleaza totul.Credinta crestina asa cum a fost predata de cei ce L-au ascultat pe Intemeietor,mi se pare cea mai credibila,nu ne putem juca cu ea.Nu trebuie sa ai certitudine neaparat de 100%ca s-o poti lua in serios,la urma urmei,multe lucruri sunt foarte importante in viata si nu asteptam certitudinea de 100%ca sa le luam in serios.O viata cuminte,care cauta adevarul cu toata seriozitatea si are multa grija de principiile crestine,cred ca ofera mult echilibru si multa libertate interioara.La fel, cand faci bine din toata inima te simti implinit iti aduce de multe ori fericire,iar daca tii rautate iti aduce cam invers.
Exista mule lucrari destinate fenomenului N.D.E.,si se aduc multe marturii de oameni ce au revenit dupa ce functionarea creierului a fost oprita,sau chiar dupa ce medicii s-au declarat neputinciosi si au confirmat decesul.Cred ca e lamurit pentru toata lumea ca un creier oprit nu poate da halucinatii,asa cum un televizor sau computer scos din priza nu poate da purici.Deci,nihilistii care zic ca nu mai e nimic dupa viata ar trebui sa se gandeasca serios la acestea.
Cosmin says
19/02/2018 at 17:37mulțumesc pentru că ai împărtășit cu noi Corneliu!
Emil says
17/02/2018 at 10:31@ Corneliu
Sa fii iubit …
Cu stima Emil
P.S. Cele trei puncte inseamna , Dumnezeu , rude si prieteni
Ciobanu Corneliu says
21/02/2018 at 02:22Multumesc,Emil,la fel,pe Dumnezeu inainte de toate sa-L cinstim.Sa nu faceti greseala sa ma considerati modelul autentic.
Artur says
17/02/2018 at 10:42Superpozția
Anonymous says
18/02/2018 at 08:48am cautat !.merci fain. .Să fii iubit !
Cosmin says
19/02/2018 at 17:37mulțumesc!
Maria says
18/02/2018 at 14:03Draga Cosmin,
Iti multumesc din suflet pentru experienta cea tare impartasita noua.
Am avut si eu una asemanatoare, dar dupa multi ani dupa ce am inceput cautarile.
Deviza mea este cam din anul 2000 Totul e iubire !
Am afisat-o si in birou pe un dulap central scrisa cu galben, incadrata intr-o inimia rosie, evident :), drept pentru care la vremea aceea am fost considerata “shushu”, expresie inventata de cineva si preluata de colegi… fiindca am indraznit asta intr-un focar al urii, rautatii, razbunarii, din care refuzam sa plec pentru ca desi eram ca la “carte” ma simteam pedepsita de viata… si am zis ca e ceva in neregula cu modul in care ne-au invatat parintii, societatea sa ne purtam in/cu viata si trebuie sa descopar. Intre timp am studiat mult, m-am transformat mult, si mai multi din jur au inceput sa studieze sa devina shushu :), inclusiv persoana care a inventat expresia, drept care a fost uitata… incepusem sa fiu pace si liniste intr-un loc in care era furtuna si voiau si ei.
Revenind, simteam ca expresia Totul e iubire ! e adevarata cel mult la nivel de minte, nu o simtisem cu inima.
La un moment dat parea ca totul se prabuseste in jurul meu si ma simteam tradata in incredere cam de catre toti cei la care le-am acordat-o total si neconditionat. Era in toamna lui 2002.
M-am dus acasa si m-am aruncat pe covor parca abandonandu-mi corpul si am strigat ( urlat mai bine spus :)) in gandul meu ” spun si stiu ca totul e iubire, dar n-o simt, nu ma intereseaza cum, dar vreau sa stiu acum si aici ca este adevarat !!!!!!”
Nu asteptam nimic, era doar o descarcare nervoasa… daaaar s-a produs miracolul… simteam cum prin mine curge o iubire de o calitatate atat de inalta cum n-am intalnit. Totul era IUBIRE, in mine, in jurul meu. Nu a durat mult, dar eram transformata total, luminoasa si fericita ca niciodata. Cam inca o saptamana dupa, straluceam si radeam, si orice om ma privea, la serviciu, pe strada, se lumina si zambea. Experienta nu s-a mai repetat, dar sunt fericita ca am trait-o.
E cam aceeasi experienta ca a ta… putin altfel. Tu ai cerut in felul tau, eu intr-al meu, dar raspusul a fost acelasi.M-am bucurat mult ca am avut confirmarea ca macar cineva a trait ceva asemanator. Si sunt fericita ca se intampla la varste din ce in ce mai mici, ca si in cazul tau, ca si in cazul lui Levi si mai sunt si altii pe care i-am uitat ;( ca i-am urmarit doar in 2-3 postari.
Multumesc din suflet ca existi,
Succes !
Maria
Cosmin says
19/02/2018 at 17:39mulțumesc pentru că ai împărtășit aici Maria!
Mary says
18/02/2018 at 18:09Bun articol. Ma regasesc el.Multumesc.
Cosmin says
19/02/2018 at 17:39și eu îți mulțumesc!
Marina says
23/02/2018 at 11:45Cand il cauti pe Dumnezeu el vine la tine.
Era intr-o iarna.
Eram la o casuta departe de localitate singura.
Din greseala am calcat intr-o scandura de gard cazuta in zapada care avea doua cuie iesite prin ea la o distanta de circa 3 cm una de alta.Aveam in picioare cizme de cauciuc si mi-au intrat in laba piciorului .
Tocmai vorbeam cu o cunostiinta la telefon care ma intreba ce mai fac.Tocmai incerc sa scot niste cuie din picior i-am raspuns.Am reusit cumva, cuiele erau lungi si si groase intrasera adanc.
Am reusit sa ajung la casuta.
Curgea singe din abundenta,mi se umflase piciorul si aveam o durere groaznica.
Nu mai puteam conduce masina,nu era nimeni prin apropiere.
Am dat tel la un vecin, a venit dar nu avea ce sa imi faca si a plecat.
Aveam deja temperatura.
Am inceput sa ma rog din tot sufletul.
Dintr-o data a coborat o pace asupra mea,m-am linistit,nu ma mai durea asa de tare piciorul si am reusit sa conduc masina sa ajung acasa.
Mi-am turnat gaz lampant pe rana.
Si m-am rugat.
Doua zile am mancat doar mere, nu stiu de ce.
In prima noapte am avut frisoane,temperatura,mi-am pus incontinuu comprese cu apa rece.
Pana a doua seara mi-a trecut.
Dumnezeu a lucrat.
Dar pacea aceea si iubirea cu care te invaluie Dumnezeu e de nedescris.
Va doresc la toti numai bine.
PS
Nu va recomand sa faceti ce am facut eu in caz de intepari de cuie ruginite.
Vroiam doar sa va spun cum a lucrat Dumnezeu.
Dumnezeu imediat ne asculta si ne ajuta.
Cu dragoste ,
Marina
nico says
31/03/2018 at 15:09Cred ca totul a început de când am rămas însărcinată cu primul copil, în 2008 .Eram la mare și am cumpărat o carte care se numește”minte, caracter, personalitate” scrisa sa Ellen White de la o librărie stradala .Nu știu de ce am ales acea carte atunci, dar cu siguranță nu întâmplător. Apoi, după naștere am avut o perioada de dezechilibru și prin intermediul unei cunoștințe am făcut reflexoterapie cu un domn care m-a făcut sa gândesc altfel decât o făceam ( fiind la acea vreme învăluită în frica de boala mai ales) . La un moment dat, după un sentiment de mare vinovăție în urma unei greșeli ,tot prin intermediul aceleași prietene, am descoperit-o pe Niculina Gheorghita pe YouTube și urmărind-o ,am început sa înțeleg multe nelămuriri. Am citit diverse cărți de dezvoltare personală, încă nu am început sa aplic metode dar intenționez sa schimb ceva la mine ,schimbându-mi felul de a gândi. Am înțeles că de aici pleacă totul, însă pare greu de aplicat. De curând am aflat de aceasta comunitate și de tine Cosmin și mă bucur nespus ca tot ceea ce citesc mă determina sa îmi schimb vibrația și sa mă modelez, atât pentru mine cât și pentru copiii mei (acum am și un băiețel de 1 an)., și pentru cei din jurul meu.
Badelita says
30/09/2018 at 08:44MULTUMESC MULT!
FI BINECUVÂNTAT!
ANGY says
01/10/2018 at 07:47NICULINA GHEORGHITA IN EMISIUNEA GINEI -VIATA IN ARMONIE –
A FOST INCEPUTUL-
AM AJUNS PE ACEL SAIT-NESTIIND CA EXISTA ASTFEL DE EMISIUNI-
IN URMA UNEI RUGACIUNI PENTRU GHIDARE-
DE ATUNCI MA BUCUR DE CEEA CE AM INVATAT-TRAIT SI CONSTIENTIZAT
MULTUMESC NICULINEI -COSMIN-RAZVAN DANC,ALEXANDRU ANTONIE,GEORGIANA VASILESCU,….
Steluta Daniela Cosma says
01/10/2018 at 08:21Eu…am inceput cu Niculina …acum un an in septembrie… Universul m-a informat ca in perioada in care Niculina va incepe curs nou la Brasov eu voi fi chiar acolo…in Brasov…ptr.ca eu sunt din Focsani dar traiesc in Germania.M-am inscris la curs cu gandul ca voi merge doar la primul…nu aveam posibilitatea sa continui….credeam eu ..cu mintea limitata..Dar am fost puternica…am vrut ..si am reusit. Am venit in fiecare luna la Sibiu ..Magie…atat pot sa spun..In august te-am cunoscut si pe tine la Brasov la curs de Av.3 .Viata mea sa schimbat la 360′.Sunt bine cu mine…sunt blanda cu mine…si merg mai departe pe drumul meu..Iti citesc articolele cu mare interes…esti o persoana blanda cu tine si cu cei din jurul tau..asa te-am perceput eu..RECUNOSTINTA SI MULTUMIRI UNOR OAMENI CA VOI..Tu…Niculina..si nu in ultimul rand Dianei Toma de la Sibiu..un om si un terapeut Bowen de exceptie…
Anonymous says
25/10/2018 at 19:32Drumul meu către dezvoltarea personală a început printr-un dans de tango … Prea frumos, dar adevărat