Experiențele Tale Sunt Un „Vis” Subiectiv

Chiar dacă relaționând cu ceilalți, împarți cu aceștia anumite aspecte ale visului, adevărul este că în plenitudinea lui, visul este numai al tău. Partea frumoasă este aceea că trezindu-te, tu poți controla fiecare aspect al visului.

Procesul trezirii poate fi perceput ca ceva dureros. Și asta pentru că el implică iertare. Alegând să te ierți pe tine însuți, tu ajungi însă în cele din urmă să respecți viața din interiorul tău. Respectând și iubind fărâma de dumnezeire din tine, până la a iubi Viața ce animă toate formele, mai este doar un pas.

Doi oameni pot privi înspre exact același fenomen și ceea ce văd să fie total diferit. Asta pentru că fiecare își alege visul conform convingerilor sale. Fiecare are experiența a ceea ce crede. De aceea, reafirmarea controlului și posibilitatea de a te trezi intervine atunci când redevii stăpânul convingerilor și gândurilor pe care le rulezi. Când încetezi puțin câte puțin să rulezi la nivel mental gândurile de vibrație joasă cu care ai fost programat, și începi, tot puțin câte puțin, să întreții gânduri armonioase, vei simți cum toată realitatea experimentată se reconfigurează.

Când scriam paragraful de mai sus, mi-a venit în minte o imagine care subliniază prin simbol și mișcare faptul că frumusețea sau urâțenia au drept sursă ochii privitorului.

Ți-am mai spus și în alte articole că o bună parte din copilărie mi-am petrecut-o la țară. Acolo, în anumite luni din an avea loc un fenomen care cu siguranță mai are loc și astăzi. Uliul plana deasupra curții, înșfăca o găină băgându-și ghearele în spatele ei și mai apoi își lua imediat zborul făcându-se nevăzut.

Acum imaginează-ți că trei persoane se află într-o curte. Uliul vine și înșfacă o găină, iar fiecare dintre cei trei oameni privesc evenimentul.

Primul dintre ei este chiar țăranul care a muncit luni bune pentru a ajuta găina ce a devenit prânzul uliului să ajungă la maturitate. El s-a trezit în fiecare dimineață înainte de răsăritul soarelui, iar printre treburile gospodărești el a avut grijă de cloșca ce a clocit oul din care avea să iasă găina. Mai apoi i-a dat de mâncare cât gâina luată de uli era încă un puiuț. În cele din urmă, omul s-a bucurat când găina i-a oferit primul ou. Privind acum evenimentul, gândindu-se la toată munca investită, țăranul percepe o pierdere majoră. El simte practic faptul că uliul i-a furat munca, așa că este dezamăgit și nu foarte fericit.

Al doilea om care a văzut și el cum uliul a venit și a luat găina, s-a întâmplat să fie în depresie fix atunci când a asistat la eveniment. Trecând evenimentul prin filtrul percepției sale, acest om și-a întărit convingerea conform căreia viața este suferință. Biata găină și bietul țăran nu au greșit cu nimic pentru a suporta această nedreptate. Acest al doilea om se întreabă cum poate permite Dumnezeu asemenea nedreptăți și concluzionează în cele din urmă că viața este nedreaptă.

Al treilea om era un fin observator al păsărilor. El își cultivase această pasiune în ultimii zece ani. Iar dintre toate păsările, se întâmpla ca el să fie un mare fan al speciei uli. Privind înspre exact același eveniment la care au asistat și primii doi oameni, acest al treilea om este extrem de entuziasmat. El este fericit că a putut vedea pe viu o expunere a calităților atletice, vitezei și perfecțiunii aerodinamice pe care le dezvăluie un uli care vânează. Pentru acest al treilea om, faptul că mai era și o găină pe acolo a trecut practic neobservat. Și asta pentru că toată atenția lui a fost concentrată numai pe obiectul pasiunii sale.

Cineva s-ar putea întreba: „Și cine are dreptate?”. Recomandarea mea este aceea de a înceta să împarți lumea în corect și greșit încercând să îi convingi pe ceilalți că perspectiva ta este corectă sau că a lor este greșită. Și asta pentru că a le dovedi celorlalți că se înșală nu face altceva decât să îți pompeze inutil ego-ul.

Mesajul acestui articol este acela de a îți da voie să înțelegi că experiența ta de viață este un vis subiectiv. Vis a cărui parametri și limite sunt setați de convingerile și gândurile pe care le rulezi în minte.

O altă idee pe care simt să ți-o transmit acum este aceea că dacă tu ți-ai dat seama că visezi, nu este deloc înțelept să le trântești celorlalți adevărul în față cu forța sau să fii zeflemitor. Energia pe care te invit să o descoperi în interiorul tău este energia iubirii. Permițând gândurilor, acțiunilor și convingerilor tale să plece din iubire, tu vei emite în jurul tău vibrații armonioase care nu vor rămâne lipsite de efect.

Dacă citești de mai mult timp acest blog știi poate că sunt deschis în raport cu ceea ce simt, fac, spun sau experimentez. De abia în ultimele luni mi-am dat seama că în loc să învârți cuțitul în rană, mai bine învălui rana respectivă în iubire.

Am avut în trecut chiar multe articole publicate pe blog în care îmi dau seama că mă răsteam încercând să urlu adevărul. Acum realizez că o informație, chiar dacă este adevărată, spusă cu superioritate și agresiv nu ajută deloc, sau potențialul armonios pe care l-ar putea avea asupra cititorului este mult diminuat. Exact același lucru spus blând, din compasiune și iubire ajută infinit mai mult. Așa că acum lucrez la a arăta compasiune și înțelegere și la a învălui ceea ce scriu în cât mai multă iubire.

Dacă venea cineva la mine acum 3 ani de exemplu și îmi spunea un lucru care îl deranjează, erau toate șansele să îi spun: „Ai ceea ce meriți. Tu ai ales asta!”. Îți dai seama că asta funcționa asemeni unui pumn în stomac sau a unui cuțit învârtit în rană.

Îmi aduc aminte de o discuție epică pe care am avut-o la telefon cu un om care încerca să îmi vândă o asigurare de viață. Inițial i-am spus că nu am nevoie fiindcă tot ceea ce experimentez este alegerea mea, dar omul lucra în vânzări și a insistat. Așa că mi-a expus următoarea situație ipotetică: „Să zicem că dumneavoastră mergeți pe stradă și cade un copac peste dumneavoastră. Asta înseamnă că dumneavoastră ați ales să cadă copacul?”. Răspunsul meu a fost: „Bineînțeles”. Iar cel de la celălalt capăt al firului cu siguranță s-a gândit că sunt sonat, iar discuția în sine nu a fost decât o expunere zeflemitoare a adevărului venită din partea mea.

Cui i-a fost de folos? Poate doar ego-ului spre a fi pompat. În afară de ego care s-a întărit, practic am irosit energie.

Desigur că ceea ce i-am spus omului care încerca să îmi vândă asigurarea la telefon cred și acum. Însă acum nu o mai expun la fel.

Iar acest exemplu cu discuția telefonică a fost adus în discuție fiindcă este important să ne acceptăm și iertăm trecutul. Asta permițându-ne să ne creem conștient un viitor cât mai luminos. Nu îmi e rușine cu ce am făcut în trecut fiindcă înțeleg că ceea ce am făcut atunci reflecta energia a ceea ce eram atunci. Iar ceea ce fac acum reflectă energia a ceea ce sunt acum. Atât timp cât citind rândurile pe care le scriu, tu poți lua anumite informații care îți sunt de folos în drumul evoluției tale, acest lucru este minunat. Te invit totuși să îi dai voie energiei iubirii să îți ghideze pașii în timp ce mergi pe drumul tău.

Fiecare este responsabil pentru visul său. Trezindu-i pe ceilalți din somn în mod violent, cu siguranță gestul tău nu va fi perceput ca fiind de foarte mare ajutor.

De aceea este important ca în primul rând să înveți să te iubești pe tine. Iubindu-te pe tine cu adevărat, vei radia iubire înspre exterior și prin asta îi vei iubi și pe ceilalți cu adevărat. Permițând iubirii să fie sursă pentru gândurile și faptele tale, realitatea pe care o experimentezi visând-o se va armoniza și lumina.

Toate marile religii ale umanității te invită să te trezești. Iisus Hristos ne-a spus să ne trezim și ne-a invitat să cunoaștem adevărul fiindcă acesta ne va face liberi. Budismul vorbește despre maya(lumea iluziilor) care nu înseamnă altceva decât că realitatea experimentată este un vis pe care poți ajunge să îl controlezi trezindu-te.

Simt să închei acest articol prezentându-ți niște citate în care diverse surse spun același lucru, și anume că experiența ta este un vis pe care îl poți armoniza trezindu-te.

Prin urmare, don Miguel Ruiz spune în cartea „Arta de a iubi” următoarele: „Viața nu este altceva decât un vis. Iar dacă noi devenim artiști care își creează viața din Iubire, visul nostru poate deveni o capodoperă”. Tot din aceeași carte sunt extrase și următoarele citate: „Arta iubirii începe cu noi înșine. Primul pas constă în a deveni conștienți, în a înțelege adevărul potrivit căruia fiecare om își visează propriul vis” și „Viața este manifestarea visului dumneavoastră personal. Dumneavoastră puteți transforma programul visului dumneavoastră personal, puteți deveni un maestru al viselor. Un maestru al viselor face din viața sa o capodoperă”.

Vadim Zeland în seria Transurfing spune: „Dar, adulții <<visători>> îl iau imediat pe noul-născut și îl înghesuie în limitele strâmte ale visării, pe care ei le consideră ca fiind existență conștientizată. Lucrul acesta se face prin limitarea libertății și prin fixarea atenției. Copilul este silit să-și concentreze atenția pe atributele realității materiale: <<Uită-te aici! Fii atent! Ascultă ce-ți spun! Nu mai face așa! Fă așa!>> Când atenția a fost captată, orizontul percepției se îngustează semnificativ, conștientizarea dispare și individul se afundă într-o stare care aproape că nu se deosebește de visarea inconștientă”.

Dorind să sublinieze și transmită exact aceeași idee conform căreia realitatea experimentată este un vis subiectiv, David R. Hawkins îl citează în una din cărțile sale pe Ramana Maharashi: „Nu are niciun rost să încerci să salvezi lumea pe care crezi că o vezi, fiindcă o asemenea lume nici măcar nu există”. Acest citat subliniază clar aceeași idee conform căreia experiența ta este un vis subiectiv, iar acest lucru este întărit și de un mesaj care se spune că ar fi aparținut lui Buddha: „Omul trăiește într-o lume a iluziilor(maya)”

Ți-am expus citate din diverse surse pentru a vedea că toate converg înspre aceeași concluzie conform căreia ceea ce experimentezi tu este un vis subiectiv, vis în care dacă te trezești îl poți controla după bunul plac.

Fă totul din iubire, ia din acest articol cele de trebuință pentru tine și continuă să mergi pe drumul evoluției tale în ritmul tău, bucurându-te de călătoria în sine.

Cu recunoștință,

Cosmin-Constantin Cîmpanu