Dacă tot ceea ce fac eu aici este să scriu niște rânduri pe hârtie la tastatură, iar dacă tot ceea ce faci tu este să citești aceste rânduri, îți garantez că nu vei fi evoluat deloc. Reformulez…eu nu îți pot garanta nimic. Totul este așa cum trebuie să fie și totul este așa cum tu alegi să fie.
Evoluția sau progresul spirtual este un nonsens. În spiritualitate nu există competiție. Atunci când cu adevărat înțelegi, nu te mai poți plasa deasupra sau dedesubt. Atunci ești în viață. Nu o să-ți spun: cu cât înțelegi mai mult, cu atât îți vei da seama cât de puțin știi defapt. Și știi de ce nu o să-ți spun asta? Adevărata înțelegere te pulverizează peste tot ceea ce există. A înțelege nu are însă nici o legătură cu faptul că citești aceste rânduri.
Filosoful a spus că acumularea a tot mai multe informații îl face să înțeleagă cât de puțin știe defapt. Oricine ia informațiile din cărți, conferințe, blog-uri, reviste, etc. și le depozitează cu grijă în el însuși, se va dovedi neîncăpător în fața volumului de informație.
Oricine se va coborî cu grijă în el însuși și va apăsa butonul de dinamitare va deveni una cu tot. Ce îți mai este necunoscut, dacă tu ești toate cărțile scrise vreodată și toți oamenii în viață? Ce îți mai rămâne necunoscut dacă tu ești tot? Fiecare atom al tău este unit și dansează cu fiecare atom a orice altceva mai există. Și nu mă întreba cât costă ce am fumat, sau care îmi este dealerul.
Fotografie de CaTaLyS.T.
Adevărata înțelegere te face una cu tot. Cred că ești familiar cu ideea că tot ceea ce există este alcătuit din atomi. Acestia nu sunt altceva decât un bagaj energetic. Imaginează-ți că încă de la naștere te-ai născut cu o grenadă în stomac. Nu râde. Și nici nu te întreba care o fi legătura între cunoaștere, grenadă și spiritualitate.
Cel care înțelege cu adevărat caută întotdeauna în sine însuși. Și căutând găsește respectiva grenadă. Adevăratul căutător și-ar da viața pentru dobândirea adevăratei cunoașteri. Aceasta este atitudinea care îl domină. Atât de mult ar vrea să înțeleagă încât să caute peste tot în jur nu îi mai este de ajuns. Atunci își dă seama că a rămas un singur loc neumblat, iar acela este el însuși. Pătrunde cu bucurie și entuziasm. Deschide ușa sinelui cu încântare și începe să bâjbâie prin întuneric.
După ceva timp găsește însă grenada plantată în el încă de la naștere. În momentul în care se încrede în binele infinit al creatorului său, apasă butonul declanșator. Asta îi pulverizează fiecare atom. El nu mai este, dar în același timp este una cu tot. Iată adevărata cunoaștere.
Dacă încă citești blog-uri sau cărți de spiritualitate încercând să evoluezi spiritual, află că nu există așa ceva. Închide site-ul, închide calculatorul și fă un prim pas înspre tine însuți. Apoi încă unul, și încă unul, și pe neașteptate vei putea sărbători găsirea grenadei.
Când o găsești poți într-adevăr sărbători, dar mai ai de făcut un ultim pas. Detonarea acesteia te conduce la adevărata cunoaștere, iar pentru a declanșa explozia nu ai nevoie de curaj. Pentru asta ai nevoie de încredere deplină în binele și iubirea infinită a lui Dumnezeu. Mulți ajung la grenadă și se sperie. În tot acest drum până la aflarea butonului declanșator ei nu au dobândit încă o încredere deplină în iubirea infinită a lui Dumnezeu.
Unii își vor spune: „Dacă am găsit această grenadă în mine, înseamnă că ea este pusă acolo de însuși Dumnezeu. Dumnezeu îmi vrea însă întotdeauna binele, așa că mă încred în această forță infinită, apăs butonul declanșator!”
Cei care își spun asta și apasă butonul în secunda următoare, se vor dematerializa pentru a deveni ceea ce erau dintotdeauna, pentru a deveni una cu tot.
Este greu sau ușor de înțeles? Totul este un dans al energiilor. Îl dansezi în fiecare zi.
Partea care ți se poate părea greu de înțeles este cea cu căutatul răspunsurilor în tine însuți. Dar ce să mă fac dacă nu există cuvinte prin care să te pot face să înțelegi ce înseamnă asta? Pur și simplu ele nu există.
Cândva am învățat o poezie care este plină de cuvinte inexistente. Iată cam cum suna aceasta:
„Nicicând guluiul arfic bunurași
N-a tofârit atâtea nerucoave.
Era pe când cu veli și alibave
Cutreieram pe-o șaită de gopași.”
Majoritatea cuvintelor din această strofă nu există în dex. Ele nu sunt nici măcar cuvinte într-o altă limbă. Sunt cuvinte inventate de autor. Acesta a refuzat să le imprime o semnificație anume.
Nici chiar dacă aș inventa cuvinte, nu ți-aș putea spune cum e să pășești încă o treaptă înspre tine însuți.
Lucrul pe care ți-l pot spune este că nu citind vei dobândi cunoaștere spirituală. Să înțelegi învățând și citind este un lucru care funcționează în multe domenii. Nu poți să îi spui unui medic că nu citind va dobândi cunoaștere. Asta ar fi o eroare gravă. Totuși cunoașterea spirituală nu se dobândește citind. Cunoaștere spirituală se dobândește fiind.
A fi este adevărul fundamental pe care ni-l refuzăm de multe ori. Proiectându-te cu succes în afara ta, vei fi tot mai departe de pașii pe care ar trebui să îi faci înspre tine. Dacă asculți muzică, dacă te uiți la un film, dacă citești un articol pe net, te proiectezi într-o altă lume. Astfel uiți că ești, iar asta îți produce o deosebită plăcere. Fals! Adevarata bucurie o vei resimți atunci când vei avea curajul să detonezi grenada. Bum! și esti una cu tot. Iubire și bucurie infinită vei fi atunci. Nimic altceva.
Dar totuși cum? Îți tot repeți asta, nu-i așa? Hai să-ți pun o întrebare: Ce este mai important? Viața ta sau dorința de cunoaștere spirituală? Când vei răspunde cunoașterea spirituală, să știi că ești deja cu degetul pe butonul care face grenada să facă bum! Vei pierde și vei câștiga în același timp viața. Te vei evapora, dar în același timp vei afirma cu multă tărie că EȘTI!
Um om a mers odată la un maestru și i-a spus: „Fac efoturi zilnice, meditez, îmi iau timp cu mine însumi, dar simt că ceva îmi scapă. Când voi dobândi adevărata cunoaștere spirituală?”
Maestrul i-a spus: „Îți voi răspunde, dar hai mai întâi să ne scăldăm puțin în lac.”
Au mers împreună, iar când omului nostru îi era lumea mai dragă, maestru la prins cu forță și la băgat cu capul sub apă. La ținut acolo, acesta s-a zbătut, dar nu era mai puternic decât maestrul. Când mai avea puțin și își dădea duhul, maestrul l-a lăsat să scoată capul la suprafață.
„Ești nebun, era să mă omori!”, i-a strigat omul, în timp ce maestrul râdea în hohote. După ce s-au liniștit, maestrul l-a întrebat: „Cât de mult îți doreai să respiri, atunci când erai sub apă?”
„Era singurul lucru care îl avem în minte. Îmi doream mai mult decât orice o gură de aer.” i-a răspuns omul.
Privindu-l fix în ochi, maestru i-a spus: „Atunci când îți vei dori cunoașterea spirituală la fel cum îți doreai acea gură de aer, o vei dobândi.”
Totul se reduce în cele din urmă la a fi. Recomandarea mea sinceră este să faci chiar acum un prim pas înspre tine însuți. Pare ilogic, însă cu cât te apropii mai mult de tine, cu atât vei fi mai aproape chiar și de cele mai îndepărate cotloane ale universului. Dacă aș fi putut ți-aș fi scris despre cunoaștere spirituală în 7,3,10,11,33 , n pași. Nu am vrut să fiu chiar eu cel care te proiectează pentru încă odată înafara ta.
Nu există pași de urmat și nu există nici o regulă. Fiecare ajunge la grenadă în felul lui, dar acest drum începe întotdeauna cu primul pas înspre tine însuți. Când te vei găsi în postura de a apăsa butonul amintește-ți că ești copilul iubit al lui Dumnezeu, iar acesta îți vrea doar binele. După apăsarea butonului, te aștept să dansăm împreună în eternul dans al energiilor. Tu care ești eu, și eu care sunt tu: Evaporă-te și iubește, astfel vei cunoaște totul.
Cu drag,
Cosmin Constantin-Cîmpanu
