Așa cum probabil deja știi dacă ai televizor în casă, un copil de 4 ani a fost ucis în București de către câinii maidanezi.
Pentru că nu am televizor, informația a ajuns puțin mai greu la mine, însă iată că a ajuns și m-am și hotărât să scriu un articol cu speranța că odată cu valul creat în mass-media, cât mai mulți oameni vor înțelege adevărul despre realitatea care îi înconjoară.
Adevărul este simplu, clar, și am vorbit despre el în nenumărate rânduri pe acest site. Te afli pe un blog de spiritualitate, iar tema morții și în special a morții premature este una care dă bătăi de cap multor oameni.
Știu asta pentru că o pot observa zilnic.
Știu asta pentru că doi ani din viață am fost obsedat de ideea morților premature și de toate lucrurile care mi se păreau nedrepte. După această perioadă, în mintea mea s-a produs un declic. Am reușit să stopez vocea minții pentru o anumită perioadă de timp, iar atunci, inima mi-a oferit multe dintre răspunsurile pe care mintea nu este capabilă să le deducă.
Sursa foto: stirileprotv.ro
Fiecare are exact ceea ce merită ( inclusiv copilul omorât de maidanezi )
Îmi dau seama cât de greu îți este să fii împăcat cu această idee. Pe bună dreptate te întrebi poate: „Ce păcate avea bietul băiat pentru a plăti pentru ele?” sau „Când a avut timp să greșească pentru a merita asta?”. Acestea și multe altele sunt întebări legitime. Te înțeleg perfect când îți pui aceste întrebări pentru că așa cum îți spuneam mai sus, și eu mi le-am pus. Diferența dintre mine și tine este aceea că eu nu am renunțat la a-mi mai pune întrebări atunci când răspunsul părea imposibil de aflat.
Înainte de a-ți explica cum vine treaba asta cu meritatul, vreau să îți aduc la cunoștință două aspecte foarte importante pentru ceea ce urmează:
1. Pentru a înțelege raționamentul pe care urmează să îl fac trebuie să crezi în Dumnezeu
Nu contează cărei religii aparții sau în ce mod crezi în Dumnezeu. Trebuie doar să crezi că există un Dumnezeu. Spun asta pentru că am mai întânit persoane atee care au citit unele din articolele mele și, bineînțeles că nu au fost de acord și nu au înțeles ceea ce vroiam să transmit.
Tu ești liber să crezi sau să nu crezi în Dumnezeu. Pentru ca raționamentul meu să aibă logică pentru tine, trebuie însă să îndeplinești această condiție. Ținând cont de credințele majorității oamenilor, cel mai probabil și tu crezi în Dumnezeu. Am vrut însă să mă asigur, și să nu îți irosesc timp inutil.
Dacă ești ateu nu are rost să citești continuarea pentru că nu o să aibă sens pentru tine.
Cel de-al doilea aspect important este:
2. Raționamentul meu nu o să aibă nici o semnificație pentru tine dacă nu o să te strădui să îl deduci de unul singur
Asta este și problema esențială a tuturor religiilor. Toate au fost înființate de către niște indivizi care și-au dedicat ani din viață pentru înțelegerea și deducerea anumitor principii. Odată ce au înțeles principiile, respectivii au început să le împartă cu oamenii, iar acele idei sunt astăzi fundamentul fiecăreia dintre religii.
În teorie totul este minunat și funcțional. Problema apare atunci când un adept aude doar principiul și încearcă să îl implementeze în viața sa. Imediat acesta își dă seamă că lucrurile nu funcționează pentru el așa cum s-ar fi așteptat. De ce? Pentru că îi lipsește trăirea acelui principiu.
Ținând cont de asta, îți atrag atenția că atunci când o să citești cele scrise de mine poate o să fii de acord sau poate nu. Dacă vei fi de acord, nu vei obține totuși nici un beneficiu decât în măsura în care ești dispus să te strădui să deduci de unul singur cele spuse de mine. Dacă le vei lua de-a gata, rar se va întâmpla să te ajute în situațiile concrete din viață.
De aceea îndemnul meu este să recreezi trăirea în interiorul tău. Să îți dorești cu adevărat să afli răspunsul. Eu doar îți ușurez munca comunicându-ți care este rezultatul la care trebuie să te aștepți.
E ca la matematică.
De câte ori, atunci când erai la școală nu ai văzut demonstrația unei teoreme făcută la tablă de câtre un profesor?
Lucrurile păreau logice, raționamentul se lega foarte bine, iar la final demonstrația era gata. Dacă profesorul avea talent, te putea face ușor să înțelegi veridicitatea teoremei. Asta nu înseamna însă că tu o puteai aplica imediat în problemele care îți erau date spre rezolvare.
De obicei, dacă erai scos la tablă și erai pus să refaci demonstrația, ți se întâmpla să nu poți fără ajutor, chiar dacă atunci când a făcut-o profesorul ai înțeles-o perfect.
Refăcând însă demonstrația îți era mult mai ușor să aplici teorema în rezolvarea problemelor din culegere.
Acesta este și îndemnul meu. Nu accepta doar raționamentul meu, ci încearcă să îl deduci. Încearcă să înțelegi și să primești răspunsuri folosindu-te de propriul tău creier, și (mai ales) de propria ta inimă. Numai așa raționamentul devine asimilat și îți va îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.
Acum că am lămurit aceste două aspecte o să îți ofer explicația pentru care
Copilul omorât de maidanezi în București a meritat asta
De ce a meritat copilul asta? Pentru că Dumnezeu este întotdeauna bun, drept și iubitor. În infinita Sa iubire, El nu ar permite niciodată ca unui om să i se întâmple ceva nemeritat. Dacă lucruri nemeritate s-ar întâmpla în această lume, atunci, de departe, Dumnezeu ar fi un sadic. Dacă lucruri nemeritate ar avea loc în această lume atunci Dumnezeu ar fi cu siguranță cel mai mare dictator și torționar al tuturor timpurilor.
Totuși Dumnezeu este iubire. Dumnezeu este motivul pentru care tu exiști pe acest pământ, iar tu ești la rândul tău iubire.
Dacă îndeplinești prima condiție din cele două pe care le-am explicat mai sus, atunci și tu crezi în Dumnezeu. Modul în care îl vezi pe Dumnezeu este unic și îți aparține. Te rog însă să îți răspunzi la o întrebare: „Dumnezeu, așa cum îl vezi tu, este crunt, nedrept, egoist și sadic?”.
De ce te rog să îți răspunzi la această întrebare? Pentru că acest copil despre care se vorbește pe toate posturile de știri este pe lângă copilul lui mami și lui tati, și copilul lui Dumnezeu. Același lucru se poate spune și despre tine cel care tocmai citești acest articol. Chiar dacă ești născut din niște părinți biologici, și tu ești la rândul tău un copil a lui Dumnezeu așa cum suntem toți de altfel.
Dacă lucruri nemeritate și nedrepte ar avea loc, ar însemna că Dumnezeu este cel puțin barbar. Modul în care tu îl percepi însă pe Dumnezeu este asemenea unui izvor de iubire, de dreptate, de dărnicie și toate celelalte caracteristici pe care le asociezi cu Acesta.
Prin urmare, din iubire nu izvorăște niciodată nedreptate ci numai și numai bucuria. Iar pentru că Dumnezeul în care tu crezi este iubitor, El nu ar permite niciodată existența lucrurilor nedrepte pe acest pământ. De aceea, lucrurile nedrepte nu există. Cel mult există lucruri în fața cărora tu te dovedești incapabil de a le percepe bunătatea, iubirea și dreptate care le caracterizează.
Totul este drept și totul este iubire pentru că Dumnezeul în care tu crezi este iubire. Cum ar putea fi altfel?
Cu drag,
Cosmin Constantin-Cîmpanu
