Sunt unele zile din viața mea în care simt că vibrația care mă caracterizează nu este cea pe care mi-o doresc. Îmi pot da seama de asta pentru că știu cum mă simt atunci când vibrația mea este în acord cu deciziile pe care le iau și cu oamenii cu care intru în contact.
Astăzi o să îți vorbesc despre sinceritate. Ea este un factor esențial al stării pe care tu o ai în acest moment. Dacă simți o stare de apatie, melancolie sau poate chiar tristețe este destul de probabil ca aceasta să se datoreze faptului că la un moment dat ai mințit sau nu ți-ai exprimat punctul de vedere. Cum să scapi definitiv de melancolie poți afla dând click pe textul pe care l-am făcut link. Am scris acum ceva vreme un articol(cel mai lung de până acum de pe site) care te ajută să îți rezolvi această problemă. Simte-te liber să îl parcurgi pe acela mai întâi.
Să îți povestesc ce mi s-a întâmplat astăzi. Programul meu de muncă se încheia la ora 16:00, iar un coleg de serviciu își sărbătorea ziua de naștere. Dacă ești angajat știi și tu cum e cu ziua de naștere. Un suc, o prăjitură și o vorbă bună la care e invitată toată lumea că doar o dată pe an e ziua ta.
Problema era că prăjitura era programată la 16:30, iar programul meu se încheia la 16:00. Colegii se pregăteau deja mental pentru prăjitură, iar eu mă pregăteam mental pentru plecarea de la serviciu. Poate te întrebi ce mă costa dacă mai stăteam jumătate de oră, serveam o alună, îi uram la mulți ani, și după aceea plecam liniștit acasă. Ei bine, timpul meu se împarte între serviciu, facultate, familie, prieteni, scris, mâncat sănătos, sport, citit cărți care mă inspiră și proiecte pentru facultate, așa că jumătate de oră chiar contează.
Când am plecat de acasă îi spusesem prietenei mele cu care locuiesc că o să fiu acasă până în ora 17:00, ceea ce nu s-ar mai fi întâmplat dacă mai rămâneam la serviciu chiar și foarte puțin peste ora 16:00.
Așa că am făcut un raționament scurt, m-am îmbrăcat și am trecut în drum spre ieșire pe lângă biroul colegului să îi urez la mulți ani și la mulți bani, și să îi spun că trebuie să plec. În timp ce el îmi mulțumea pentru urare alți câțiva mă rugau să mai stau, iar atunci eu am dat replica: ”Trebuie să plec că mai am de făcut niște ”chestii” pe acasă”. La care răspunsul său a fost: ”Ce ”chestii” așa de importante ai de făcut acasă?”, moment în care am analizat în minte ce îi spusesem prietenei înainte de a pleca de acasă, faptul că vroiam să scriu un articol pe site, faptul că astăzi trebuie să mai fac și sport, drept urmare nu puteam alege nici unul dintre gânduri și să îi dau drumul liber pe gură, așa că s-a întâmplat să tac.
Am mai schimbat câteva replici amicale, după care am urat week-end plăcut tuturor și m-am îndreptat înspre casă. Însă nu mă simțeam bine în interior. Este din cauza reacției colegilor? Este din cauza reacției mele? Este din cauza reacției mele care a determinat reacția colegilor? Așa că mi-am pus o întrebare simplă care a plecat de la ceva care îmi era clar, și anume, în acel moment nu mă simțeam bine. M-am întrebat, cum aș proceda acum dacă aș fi pus în aceiași situație?
Iar răspunsul care mi-a venit în minte a sunat cam așa: ”Sinceritate”. Știi unde eram când mi-am pus această întrebare? Eram într-un autobuz plin de zgomot și forfotă. Însă preț de un minut m-am concetrat numai și numai pe starea mea interioară de care nu eram deloc mulțumit. Pe ce a determinat-o și pe cum o pot controla. Acela a fost momentul în care mi-am dat seama că o să scriu un articol astăzi în care o să îți spun printre altele și faptul că pentru a-ți auzi vocea interioară nu e nevoie să fii la malul mării cu un superb apus de soare în fața ta, și nici nu trebuie să fii în lotus repetând mantre, și nici nu trebuie să ai o liniște deplină în jur.
Fără a ridiculiza ritualurile de meditație, vreau să îți spun că am simțit încântare în timp ce în mintea mea se contura un răspuns. Eram în autobuz, cu oameni, cu gălăgie, cu vorbit la telefon, cu frâne, cu claxoane, însă nu mă îndoiam nici 0.00001% de faptul că vreau și pot afla un răspuns referitor la ce mă făcea neliniștit. M-am bucurat și mi-am spus că trebuie neapărat să îți spun asta. Poți să îți asculți sinele în orice moment al zilei, esențial este să vrei cu adevărat să afli un răspuns și să nu te îndoiești de faptul că îl poți afla. Eram în autobuz. O mai spun odată pentru că îmi place cum sună…
Acum că mi-am răspuns la întrebare următorul gând care mi-a venit în minte a fost:”Dar eu știam asta deja. Ba chiar pot da și 10 exemple în care am aplicat-o. Ce m-a făcut să nu o aplic acum?”. Și mi-am răspuns. Ceea ce m-a făcut să nu pot scoate pe gură vorbele mele sincere a fost eventualul gând al colegilor referitor la afirmația mea care ar fi sunat cam așa:”Datorită promisiunii pe care am făcut-o unei alte persoane trebuie să plec acum, fiindcă nu m-aș simți bine să mai rămân și să îmi încalc astfel promisiunea”.
Am greșit nefiind sincer, chiar dacă atât teoria cât și practica din viața reală mi-au demonstrat de sute de ori că a fi sincer este întotdeauna cea mai bună alegere. În timp ce mă gândeam, tot pe autobuz bineînțeles, la cum te poate ajuta pe tine experiența pe care eu am avut-o, mi-a venit în minte următorul gând: ”Dar cum să îți vorbesc eu despre beneficiile spirituale și echilibrul vibrațional pe care sinceritatea ți-l aduce, când tocmai eu am fost cel care am dat cu bâta în baltă?”
Și atunci am conștientizat ironia, dar totodată frumusețea situației. Totul a plecat de la o lipsă de sinceritate. Mi-a luat câteva minute de meditație să înțeleg ce mă face să mă simt neplăcut. Iar după ce am înțeles, Universul parcă și-a spus, ia să vedem dacă acum o să aplice ceea ce tocmai a înțeles. Și m-am văzut pus în situația de a alege să scriu sau să nu scriu acest articol. Gândul de a nu îl scrie fiindcă cine știe ce o să gândești tu despre mine a fost prezent, exact ca și în cazul răspunsului pe care trebuia să îl dau colegului la întrebarea:”Ce ”chestii” așa importante ai de făcut acasă?”. De această dată am ales să fiu sincer sorbind ironia și mulțumind pentru ce am învățat astăzi.
Mai mult decât atât, mă simt extraordinar pentru că am depistat acest factor care este sursa multora dintre stările pe care le caracterizezi ca fiind de indispoziție sau de apatie. Recunoaște, de câte ori te-ai simțit rău, iar asta a avut ca sursă o lipsă de sinceritate? Pun pariu că de cele mai multe ori. Totul se rezumă la o chestiune de alegere, și pentru că ți-am promis trei pași prin care să fii mai sincer și astfel să vibrezi pe frecvența împlinirii și dragostei, iată-i în rândurile de mai jos:
Pasul 1. Fii sincer.
Pasul 2. Fii sincer.
Pasul 3. Revezi 1 și 2.
Te rog să îmi spui dacă ție ți se întâmplă ca uneori să te afli în dezechilibru vibrațional din cauză că nu ești pe deplin sincer cu tine sau cu ceilalți, și te mai rog să îmi spui dacă ai găsit în vreun fel util acest articol. Eu am fost sincer cu tine, fii și tu te rog sincer cu mine printr-un comentariu pe care de abia aștept să îl citesc.
Cosmin