Odată aleasă o intenție, există mai mulți parametri care influențează aducerea acelei intenții în realitatea experimentată. Însă componenta principală care are un efectiv semnificativ în rapiditatea și acuratețea cu care realitatea fizică se conformează naturii intenții, este atașamentul.
Esența subtilă a ceea ce ești, alege și întreține diverse intenții. Însă atât timp cât există un atașament de rezultat, indiferent care ar fi acel rezultat, va părea că ceva blochează intenția. Sau, cu alte cuvinte, atașamentul este blocajul major în calea manifestării intențiilor.
De cele mai multe ori, în situațiile comune se întâlnește următorul tipar:
1. O intenție este aleasă și conștientizată.
2. Se dezvoltă un atașament excesiv în raport cu unele componente ale realității experimentate, componente de la care se așteaptă să se conformeze cât mai rapid naturii sau vibrației intenției. Aceste componente pot fi emoționale, oamenii putând fi atașați de senzațiile pe care o anumită emoție le generează. Însă atașamentele pot fi de mai multe feluri. De exemplu când intenționalitatea de a vinde un bun este aleasă, ea poate fi blocată de anumite atașamente a unor experiențe trecute.
Există posibilitatea ca atașamentul să fie dezvoltat după alegerea conștientă a intenției. Însă există posibilitatea și ca alegerea unei anumite intenții să scoată la suprafață atașamente adânc îngropate la nivel de for interior.
3. De obicei, în cele mai multe situații, începe o luptă care se duce prin acțiune și din minte. Însă mintea aceasta, chiar dacă deosebit de utilă pentru planul în care ne aflăm, are și ea limitările sale. Acest efort, poate dura mai mult sau mai puțin, sau în unele situații poate să nu se oprească niciodată în cazul în care în atașament continuă să se investească energie în detrimentul renunțării la el. Totuși pentru situațiile în care intenția devine totuși realitate manifestată, pasul patru cel mai comun este următorul…
4. Omul renunță cu totul la idee. Adică pe românește își spune: „Asta e. S-ar putea să nu experimentez niciodată X.” Experiența foarte multor oameni arată că acea realitate care se cerea manifestată apare foarte ușor când intervine renunțarea la idee. Sau în limbaj comun, mai auzi: „Când nu mi l-am mai dorit, l-am primit”. Dacă însă cuvintele ar fi folosite corect, la ce renunță omul de fapt este atașamentul în raport cu experiența. Se poate spune într-adevăr că intervine o renunțare la dorință, adică la atașament, însă dacă acea realitate devine manifestată, înseamnă că nu s-a renunțat și la intenție. Ci renunțarea la atașament a deschis calea energiei intenției să devină realitate manifestată. Este ca și cum drumul era blocat de un ambuteiaj, ambuteiajul fiind atașamentul. Iar în momentul în care atașamentul este cedat, se reia circulația și energia își poate urma cursul firesc.
Așa cum a fost spus însă chiar dinainte de punctul 1, aceștia sunt pașii comuni și dacă urmărești experiența majorității oamenilor, o să observi că acest tipar este repetitiv.
Tiparul a fost împărtășit cu tine în această formă, nu pentru a-l urma, ci pentru a-l conștientiza și a te elibera de el, permițând intențiilor alese de către natura subtilă a ceea ce ești, să devină realitate manifestată mai rapid și mai ușor.
Cheia constă în înțelegerea faptului că atașamentul este cel care blochează. Așa că tot ce ai de făcut este să nu te atașezi din capul locului de rezultat. O intenție de a cărei rezultat nu te atașezi, ci îți dai voie să observi desfășurarea de evenimente, își va găsi calea în exact ritmul și exact la momentul potrivit ca ea să apară în realitate. Nu există nimic pe care Sinele să îl intenționeze și să nu fie deja al tău pregătit spre experimentare. Totul este să nu pui bețe în roate intenției prin atașament. Și acum poate o să te întrebi: „Și cum fac asta?”. Răspunsul este că prin exercițiu, luându-ți drept aliat încrederea în Divin.
Tu ești un copil iubit al acestui Univers care orice intenționează este deja al său. Nu există nimeni care să îți refuze vreo experiență în acest plan. Numai mintea limitată și ego-ul sunt cele care se atașează de formele iluzorii pe care existența în acest plan le pune la dispoziție. Iar atașamentul blochează cursul firesc al energiei Universale și cursul firesc al energiei intenției.
Așa că de astăzi înainte conștientizează intenții, dar nu te atașa nici de procesul prin care intenția devine manifestată și nici de ceea ce este numit rezultat. Iar odată cu asta, toate intențiile se vor împlini rapid, frumos și ușor. Tot ce îți va mai rămâne de făcut va fi să alegi postura de observator sau martor conștient al desfășurării de evenimente și să mulțumești cu recunoștință pentru miracolul care este viața.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu