Am observat privind în jur cum de multe ori distingerea între bine și rău este privită ca o virtute. De multe ori am auzit părinții cum ei își doresc să își învețe copiii ce este bine și ce este rău.
Există un articol pe Fii Împlinit scris în septembrie 2013 în care se prezintă ideea de iluzie sau non-existență din spatele binelui și răului. Iar de când citesc cărțile lui Hawkins el vine cu o lămurire concretă asupra non-dualității în general, dar și asupra fragmentului biblic în care Adam și Eva mușcă din pomul cunoașterii binelui și răului.
Ca idee generală, Vechiul Testament calibrează luat în ansamblu pe un nivel de falsitate, mai exact la 190. Asta înseamnă că se află cu 10 sub nivelul minimei integrități vibraționale care este nivelul 200. Totuși în același vechi testament există câteva capitole care calibrează pe un nivel de adevăr. Geneza la 660, Psalmii la 650 și Proverbele la 300+.
Ce se întâmplă de mii de ani pe planeta pământ este că unii oameni ating iluminarea. Puțini la număr, dar impactul lor asupra umanității a fost și încă este foarte semnificativ. Acești oameni, după ce ating și se mențin în respectiva stare, spun celor deschiși să audă și să înțeleagă, niște lucruri care să îi ajute pe aceștia din urmă să atingă și ei iluminarea. Aici intră mesajul lui Iisus sau a lui Buddha, dar nu numai mesajul lor. Iisus sau Buddha calibrează la maximul disponibil unei ființe umane întrupate, adică la 1000. Dar iluminarea se atinge la 600+, iar de-a lungul secolelor au existat sute de astfel de oameni.
Mesajul lor s-ar putea să se fi păstrat până astăzi. Dacă e să vorbim despre mesajul lui Iisus de exemplu, forma mesajului nu este tocmai autentică, dar a reușit să se păstreze pe un nivel destul de mare de adevăr. Evangheliile calibrează în principiu la 600+.
Ce se întâmplă însă de aceleași mii de ani, e că mesajul acestor oameni care au atins iluminarea este distorsionat și perceput sau interpretat în mod eronat de marea masă de oameni care calibrează în marea ei majoritate sub nivelul minimei integrități care este 200. 70%+ din populația planetei calibrează sub 200.
Am făcut toată această paranteză la subiectul de la care am plecat, fiindcă și pentru scena biblică a înfruptării din pomul interzis, interpretarea pe care o dă biserica este una eronată. Iar acest lucru nu este făcut în mod intenționat. Pur și simplu când un om aflat sub 200 se apucă să înțeleagă un text care calibrează la 600+, șansele ca el să înțeleagă ce vrea să se transmită sunt minime.
Personal cred că din toate interpretările pe care biserica le face asupra bibliei, dacă ar face-o corect numai pe aceasta, asta ar conduce la o creștere vibrațională semnificativă a celor care merg la biserică și caută acolo adevărul. Acum în ansamblu, Creștinismul înainte de consiliul de la Nicaea calibra la 840, adică cu 240 peste pragul iluminării care este reprezentat de cifra 600. După consiliul de la Nicaea, Creștinismul calibrează încă pe un nivel de adevăr, la 485.
Totuși acest 485 este cu 115 sub nivelul 600. Iar evangheliile calibrează la 600+. Ceea ce reconfirmă faptul că pe undeva intervine o interpretare eronată a mesajului care conduce la această scădere cu 115 a religiei creștine în ansamblul ei.
Adam Mușcă Din Măr
Ajunși în acest punct consider introducerea suficientă și simt să mă îndrept înspre ideea de bază pe care intenționez să o transmit prin prezentul articol.
Adam și Eva erau pe pământ, iar Dumnezeu le spune să nu mănânce din pomul cunoașterii binelui și al răului: „Şi a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcuţi la vedere şi cu roade bune de mâncat; iar în mijlocul raiului era pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului. Iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănânci”
Și acum vin și îți adresez o întrebare de bun simț zic eu: „Dacă să distingi binele de rău este un act atât de nobil, de ce să le interzică Dumnezeu lui Adam și Eva să mănânce fix din acel pom?”.
Păi dacă e atât de nobilă această virtute de a separa realitatea în bine și rău, atunci trebuia să le spună: „Dragii mei, aveți în grădina asta tot soiul de pomi, plăcuți la vedere și cu roade bune de mâncat; dar ignorații pe toți. Cel mai important pentru voi e să mâncați din pomul cunoașterii binelui și a răului pentru că asta e o virtute”. Nu?
Nu. Le-a spus să nu mănânce din pomul cunoașterii binelui și a răului, iar mai jos ai ideea pe care dacă o înțelegi și îți dai voie să o integrezi te poate ajuta enorm.
Morala Din Spatele Mușcării Mărului
Îți spuneam mai la începutul articolului că Geneza reușește să calibreze pe un nivel de adevăr, chiar dacă Vechiul Testament luat per ansamblu calibrează pe un nivel de falsitate(190). Geneza calibrează la 660, adică cu 60 peste pragul 600 care reprezintă iluminarea.
De ce? Fiindcă mesajul genezei este acela că Adam și Eva au căzut din non-dualitate în dualitate. Adam și Eva erau oameni care calibrau pe nivelul ființelor iluminate. Aveau 600+. Iar în zona respectivă toate aspectele duale ale realității sunt inexistente. Nu numai binele și răul, ci și orice alte aspecte duale. Oamenii aflați în zona 600+ privesc înspre realitate, însă nu văd nimic dual acolo. Iar acesta era și cazul lui Adam și al Evei.
Prin urmare Dumnezeu le spune să nu muște din măr fiindcă vor cădea în dualitate. Căderea în dualitate este asociată și cu o cădere vibrațională fiindcă nu ai cum să te menții într-o zonă de 600+ și să vezi lumea ca fiind duală. Prin urmare acesta este motivul din spatele recomandării de a nu mânca din acel măr.
Totuși fiindcă oamenii sunt liberi să aleagă ce vor ei, Adam și Eva au ales să decadă vibrațional, și desigur că au început să vadă binele și răul, dar nu numai acestea. Au început să vadă și sus-jos, aici-acolo, înalt-scund și așa mai departe.
Concluzie
Prin urmare, cu ce rămâi tu de aici în așa fel încât să îți fie de folos? În primul rând rămâi cu o interpretare corectă asupra mesajului Genezei și în special asupra scenei cu pomul cunoașterii binelui și a răului.
Când un om atinge iuminarea, dualitatea dispare. Iar tu ca suflet, odată ce ai auzit că această posibilitate există cel mai probabil nu te vei mai mulțumi niciodată cu mai puțin de atât.
Adam și Eva, au decăzut vibrațional în așa fel încât au început să vadă realitatea ca fiind duală, când de fapt ea nu este așa. Au început să vadă binele și răul, iar asta nu este o virtute ci reflectă doar că un om se află vibrațional vorbind sub 600.
Orice om poate ajunge din nou în rai(pe nivelul de conștiință originar pe care se aflau Adam și Eva), iar raiul este starea de iluminare în care dualitatea dispare și face loc stărilor beatifice și bucuriei autentice.(nivelele 600+)
Drum lin spre iluminare și creștere vibrațională îți doresc!
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu