Există un impuls pe care cititorul acestor rânduri e posibil să îl cunoască foarte bine. Iar acest impuls este acela de a-i ajuta pe oamenii din jur fără ca ei să îți ceară asta.
Se simte a fi precizat de la început că acest articol nu face referire la situațiile extreme în care cineva a alunecat într-un lac și se îneacă de exemplu, iar altcineva de pe mal sare să îl ajute, fără ca cel din lac să îi ceară asta, fiindcă cel din lac nu putea efectiv să strige după ajutor fiind prea speriat. Un ajutor oferit într-o astfel de situație extremă și critică pleacă din altruism, iubire și dorința de a susține și venera Viața în toate formele sale.
Articolul face referire însă la ajutorul cu forța atunci când situația nu este una extremă și nici urgentă. Se referă la ajutorul cu forța când îi bagi celuilalt pe gât o carte, un concept, un curs, un sfat sau orice altceva, fără ca el să îți fi cerut asta. Un astfel de ajutor forțat nu funcționează dintr-o sumedenie de motive, dintre care o parte sunt enumerate punctual mai jos:
- Primul și cel mai relevant motiv pentru care nu poți ajuta cu forța este acela că nu există ceilalți, exiști doar tu. Ego-ul ia însă această informație și o face terci proiectând asupra ei o serie de gânduri fixe. Așa că se simte a fi precizat că prin afirmația: „Exiști doar tu”, nu spune nimeni că exiști doar „tu” drept ego/personalitate/individ. Ci „Exiști doar tu” drept Conștiință/câmp de energie/Întreg. Mai clar, există corpul fizic cu formă umanoidă A, și există corpul fizic cu formă umanoidă B. Atât corpul A, cât și corpul B sunt animate de același unic fluid/câmp al Conștiinței. Acesta este și motivul pentru care se spune că atunci când ajuți pe altcineva, de fapt te ajuți pe tine. Fiindcă la nivel fundamental nu există nicio distincție între tine și ceilalți. Mintea intervine iarăși și spune: „Bun! Și dacă tot suntem UNA, de ce nu îl pot ajuta cu forța? Doar m-aș ajuta pe mine?”. Răspunsul este acela că nu îl poți ajuta pe celălalt cu forța fiindcă încă există credința că ar exista un celălalt. Când iluzia lui celălalt dispare, se conștientizează imediat că tot ce ai de făcut este să te ajuți pe tine, prin trăit conștient, eliberarea gândurilor blocante, eliberarea emoțiilor care generează boli pe trupul fizic, și așa mai departe. Când te vei fi ajutat pe tine în măsura în care să înțelegi cu adevărat că tu ești câmpul Conștiinței, atunci va dispărea și impulsul ajutorului oferit cu forța celorlalți atunci când nu îți este cerut, fiindcă realitatea se va prezenta așa cum este. Adică: perfectă!
- Ajutorul cu forța este de fapt al ego-ului. Ca și orice altceva care este cu forța. Asta nu se întâmplă fiindcă ego-ul ar fi bun sau rău. Pur și simplu ego-ul atât știe și atât face. Nu poate face mai mult decât știe. Și are și el rolul său în Existență și evoluție. Evoluția cerându-se a fi văzută asemeni unei calități impersonale a Conștiinței. Așadar, când se încearcă un ajutor cu forța, are loc de fapt o încleștare a ego-ului. Oamenilor nu le place să li se impună lucruri fiindcă pe un nivel subtil, fiecare om știe că el este de fapt însăși libertatea și însăși iubirea.
- Ajutorul cu forța are de fapt de fiecare dată în spate mândrie, infatuare și un gând fix care spune: „Eu sunt mai deștept decât tine. Eu știu ce și cum trebuie să faci tu, și îți și spun ce ar trebui să faci sau te ajut să faci ce e mai bine pentru tine, fiindcă eu știu ce e mai bine pentru tine. Tu ești necunoscător și noroc de mine că are cine să îți explice ce e mai bine pentru tine”. De fapt, cel care vrea să ajute cu forța, de cele mai multe ori nu își dă seama de mândria și infatuarea experimentate. El simte la modul cel mai sincer că ceea ce face este o rezultantă a iubirii. Însă de fapt atât impulsul de a ajuta fără să ți se ceară, cât și ajutorul efectiv oferit cu forța, sunt o rezultantă a ego-ului, mândriei, separării și infatuării. Acesta este motivul pentru care nu rezultă armonie din ajutorul cu forța. Fiindcă mândria și infatuarea blochează armonia.
- Trezitul brusc din somn este neplăcut. Îmi amintesc că în primul an de facultate eram în cămin, iar un coleg m-a rugat de cu seară să îl trezesc și pe el a doua zi dimineață. Ajutorul era cerut în acest caz 🙂 . Așa că a doua zi am încercat să îl trezesc, dar el refuza. Totuși omul mi-a spus de cu seară să îl trezesc, așa că i-am luat plapuma și am fugit cu ea pe holul căminului. Până la urmă s-a trezit, dar a fost supărat pe mine o zi întreagă. Cert este că a fi trezit brusc din somn este neplăcut. Exact în același fel, foarte mulți oameni dorm în somnul iluziei separării și individualității. Dacă te duci și îi trezești brusc din acest somn, nu o să le placă și o să refuze natural ajutorul fiindcă îi bruschezi. Acesta este așadar un alt motiv pentru care ajutorul cu forța nu funcționează.
Ar mai fi și alte chestiuni care pot fi spuse despre de ce ajutorul cu forța nu funcționează, dar cele 4 puncte de mai sus sunt suficient de cuprinzătoare pentru prezentul articol.
Cert este că după ce se acceptă faptul că ajutorul nu poate fi oferit cu forța, apare totuși natural și sincer întrebarea: „Bun, și totuși ce este de făcut?”.
Răspunsul la această întrebare are două componente.
În primul rând, se sugerează un ajutor cu adevărat necondiționat tuturor celor care îți cer asta.
În al doilea rând, se sugerează înțelegerea și acceptarea faptului că elevarea nivelului de Conștiință experimentat oferă mai mult ajutor întregii umanități decât ar putea-o face oricare gesturi, acțiuni sau sfaturi concrete oferite cuiva. Atât doar că acest al doilea tip de ajutor nu este vizibil și inteligibil pentru minte. În realitate însă, ridicarea nivelului mării, ridică nivelul la care se află toate corăbiile. La fel, elevarea nivelului de Conștiință, conduce la o modificare calitativă a vieților tuturor oamenilor de pe acest pământ. Fiindcă nu există decât o singură Conștiință. De asta experimentarea unui nivel de Conștiință înalt, așa cum a fost cazul lui Iisus sau a lui Buddha, a ajutat întreaga umanitate pentru următoarele mii de ani.
Nu spune nimeni că acțiunile, gesturile de ajutor sau sfaturile nu ar fi și ele bune. Sunt și ele bune, doar că apar oricum spontan și impersonal. Dacă focusul este însă pe elevarea nivelului de Conștiință și atingerea iluminării, vei fi ajutat mai mulți oameni în mod cu adevărat esențial, decât ai fi putut ajuta prin oricâte gesturi, acțiuni sau sfaturi. Du-te cât mai liber înspre iluminare și vei fi ajutat negreșit întreaga umanitate, doar prin asta. Că vor mai apărea sau nu vor apărea și unele gesturi care vor primi eticheta de „ajutor”, depinde de spontaneitatea Conștiinței. Lasă-le să apară. Nu avem noi treabă cu spontaneitatea cu care apar în Existență gândurile și gesturile. Focusul și intenția să fie elevarea nivelului de Conștiință și iubirea sinceră a adevărului și Divinului iar toate celelalte se vor adăuga dacă sunt cu adevărat necesare.
Cu recunoștință,
Cosmin-Constantin Cîmpanu