Fotografie de Salvatore Iovene
A nu opune rezistență, a nu judeca, a nu vă atașa, acestea sunt cele trei aspecte ale adevăratei libertăți și ale unei vieți iluminate. – Eckhart Tolle
Este foarte puțin probabil să nu fi auzit măcar o dată: „Gândește liber”. Trebuie să fi existat în viața ta un profesor, un părinte sau un prieten care să îți fi spus cândva: „Trăiește liber” sau „Gândește liber”. Și prima senzația pe care este posibil să o fi avut a fost: „Păi eu sunt liber și gândesc liber. Doar nu îmi spune nimeni ce să fac. Eu fac și gândesc exact cum vreau.” Perfect! Dacă ești liber înseamnă că te afli în posesia adevărului. Meriți felicitat!
Dacă însă undeva în adâncul tău simți o urmă de neclaritate sau îndoială, acest articol este pentru tine. În cele ce urmează o să vorbesc în detaliu despre cele trei puncte amintite mai sus în citatul din Eckhart Tolle.
Libertate
1. A nu opune rezistență
Oamenii conștienți curg împreună cu viața și nu împotriva ei. A opune rezistență înseamnă a te împotrivi legilor universale. Imaginează-ți că viața este un râu care curge cu putere într-o anumită direcție. Să opui rezistență înseamnă să te apuci de înotat în direcția opusă cursului.
Opui rezistență atunci când sufletul îți spune să te faci actor, iar tu te angajezi vânzător la magazinul din colț. Opui rezistență atunci când insiști să mergi zi de zi la un serviciu care nu îți place și nu îți oferă nici un fel de satisfacție. Te împotrivești cursului de fiecare dată când simți entuziasmul de a face ceva, dar nu o faci din lipsă de timp, bani sau cine știe ce alte motive.
Cea mai simplă cale de a nu opune rezistență este să îți asumi responsabilitatea. Și am scris multe articole aici pe fiimplinit.ro despre asumarea responsabilității. Iată câteva exemple: Tu ești „de vină” pentru tot(da, cu tine vorbesc) , Copilul omorât de maidanezi în București a meritat asta, Dă-le voie celorlalți să facă ce vrei tu.
În momentul în care îți asumi responsabilitatea reală pentru tot ceea ce experimentezi, nu mai rămâne nimic căruia să i te opui. În momentul în care devii conștient că tu creezi fiecare experiență din viața ta, opoziția nu își mai are rostul. Așa că iată o cale. Asumă-ți responsabilitatea și îți va fi imposibil să mai opui rezistență. Devino conștient de întregul din care faci parte, iar situațiile exterioare vor deveni instant situații interioare. Și nu are nici un rost să te opui ție, nu-i așa?
2. A nu judeca
Când eram mic am experimentat pentru perioade lungi de timp privitul fără a judeca. Și cea mai ciudată situație pentru mine era următoarea: Fiind antisocial, îmi displăcea profund să mă joc împreună cu ceilalți copii de vârsta mea. Părinții mei obișnuiau ca în zilele de week-end să se plimbe pe pietonalul din oraș împreună cu niște prieteni de familie. Iar pentru a nu mă lăsa singur în casă mă luau și pe mine.
Iar de fiecare dată eu eram fascinat de un lucru. Nu înțelegeam când au avut ei timp să își formeze o opinie despre îmbrăcămintea persoanei care tocmai a trecut pe lângă noi.
Pe mijlocul pietonalului era de fiecare dată plin de flori. Minute întregi priveam florile și oamenii. Nu gândeam. Doar priveam. Nu priveam omul și gândeam că este îmbrăcat într-o haină albă, are pantofi negri și este grizonat. Nu priveam floarea și gândeam că este o floare roșie, cu tulpina verde și că mă încântă. Nu analizam ceea ce priveam absolut deloc. Priveam și atât. Iar acest exercițiu pe care habar nu aveam că îl fac a contribuit cu siguranță la conștientizările de mai târziu.
Astăzi mi se mai întâmplă să privesc și să analizez. Totuși pot trece oricând înspre starea în care doar privesc. Îmi amintesc că în timpul acelor plimbări pur și simplu nu înțelegeam cum vine treaba asta cu datul cu părerea despre alte persoane. Era un total nonsens pentru mine. Era atât de firesc doar să privesc.
Cu mulți ani mai târziu, mai exact acum câteva săptămâni, citind ceva de Osho am întâlnit următorul fragment care cred că se potrivește perfect în context:
Găsește câteva momente în care nu faci decât să te delectezi. Privind copacii, fii doar privitul. Ascultând păsărelele, fii doar o ureche care ascultă; lasă-le să ajungă în miezul tău cel mai adânc. Lasă cântecul lor să se răspândească în toată ființa ta. Stând pe țărmul oceanului, ascultă mugetul sălbatic al valurilor, devino una cu el…fiindcă mugetul acela sălbatic al valurilor nu are trecut, nu are viitor. Dacă poți să fii în ton cu el, vei deveni și tu un muget sălbatic.
Revenind la tine cel care citești acest articol, te întreb: judeci sau ești liber? Pentru că libertatea nu există în prezența datului cu părerea despre oamenii sau evenimentele din jur. Alegerea este însă întotdeauna la tine. Invitația mea este aceea de a deveni conștient de faptul că de fiecare dată când judeci pe cineva este ca și cum te-ai lega cu o funie de respectiva persoană. Fiecare părere gratuită despre cineva din jur, este echivalentul unei „funii energetice” pe care ți-o atașezi de bună voie. Cu fiecare moment în care judeci pe cineva devii mai puțin liber, mai puțin conștient.
3. A nu fi atașat
Atașamentul este un subiect despre care am vorbit de curând. Un articol amplu poate fi citit aici: Cum și de ce să renunți la atașament. Acest punct mi se pare cel mai relevant pentru discuția despre libertate. Și asta pentru că atașament înseamnă: a fi legat sufletește de ceva sau de cineva.
Este evident direct din definiția cuvântului că nu ai cum să fii liber dacă ești atașat. Nu ai cum să fii liber dacă ești legat.
În realitate toate posesiunile tale sunt un bonus al existenței. Și mai mult decât atât, este doar o convenție că telefonul, casa, mașina etc. îți aparțin. Tu deții nimic și totul.
Acesta este adevărul pe care te invit să îl conștientizezi astăzi. Nimic nu este al tău. Existența doar este, iar tu nu posezi nimic. Se întâmplă ca din când să te folosești de anumite părți din Existență, tu însă nu posezi nimic niciodată decât convențional.
Acum la final îți propun un exercițiu, pe care te rog să îl faci cu seriozitate și sinceritate. Iată ce îți propun: Imaginează-ți că astăzi devii om al străzii. Dintr-un motiv oarecare ești alungat din casa sau apartamentul pe care îl posezi sau în care stai în chirie. Ești pur și simplu dat afară. Imaginează-ți că nu ai nici un ban. Hainele de pe tine sunt singurele care ți-au mai rămas. Afară este frig și nu cunoști pe nimeni în localitatea în care te afli. Ești pur și simplu doar tu și existența.
Fă un exercițiu de imaginație și sinceritate și întreabă-te. Simte cât de profund poți senzația dată de această întâmplare. Eu am făcut exercițiul, iar după ce am depășit mental convingerile limitative, tot ceea ce am simțit a fost o stare de libertate profundă. Libertate deplină! Probabil că primul lucru pe care l-aș face ar fi să scriu o carte despre experiență. Cu ce aș scrie? Cu un pix de care aș face rost ușor, și pe un caiet de care aș face rost la fel de ușor. Trăiește în non-atașament și fii liber!
Tot ceea ce trebuie să faci este să conștientizezi că în absența oricărui bun al tău, tu nu ești cu nimic mai puțin. Continui să fii aceeași ființă din univers capabilă de noi și noi experiențe.
Eu închei aici cu un singur gând: Fii liber! Iar dacă ți-a plăcut articolul dă-i un share pe rețelele sociale.
Cu drag,
Cosmin Constantin-Cîmpanu